Reducerea consumului de sare

Din sare nu trebuie să ne facem nici prieten, însă nici duşman. Prea multă sare dăunează sănătăţii, însă şi lipsa ei produce tulburări în organism. Iată de ce este important să fii atent la cantitatea de sare pe care o consumi zilnic! Peste 70 la sută din cantitatea de sare consumată provine din alimentele procesate.

Componenţii sării de bucătă­rie sunt sodiul şi clorul, substanţe necesare pentru echilibrul electroliţilor, la acestea adăugându-se şi o cantitate mică de iod, în cazul sării iodate.

Un adult fără probleme de sănătate are nevoie zilnic de şase grame de sare, conform recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Însă mulţi dintre noi consumă o cantitate dublă de sare, principalul motiv fiind prezenţa în dietă a alimentelor procesate, cu conţinut ascuns de sare, precum pizza şi mezelurile.

Consumând prea multă sare, rişti să faci hipertensiune arterială, să reţii apă în corp sau chiar să faci cancer gastric, potrivit numeroaselor studii.

Totuşi, dacă ai o activitate fizică intensă, pierzi mai multă sare prin transpiraţie, iar din această cauză pot apărea deshidratarea, insomnia sau crampele musculare. Deci, nici prea multă, dar nici prea puţină sare nu e bună. Adoptând unele măsuri, vei reuşi să previi consumul excesiv de sare şi, implicit, riscurile pentru sănătate. Iată ce te ajută în acest sens!


Dă gust mâncării cu condimente

La prepararea mâncărurilor, foloseşte condimentele şi ierburile aromatice! Chimenul, ienibaharul, cimbrul, leuşteanul, mărarul, pătrunjelul, tarhonul şi foile de dafin dau o aromă şi un gust aparte preparatelor culinare şi, în plus, nu vei mai simţi nevoia să adaugi prea multă sare. Pentru ca mirodeniile să-şi păstreze proprietăţile, adaugă-le la sfârşit, când mâncarea este gata. De asemenea, la prepararea salatelor, înlocuieşte sarea cu puţin oţet sau cu suc de lămâie.


Citeşte eticheta!

Peste 70 la sută din sarea pe care o consumăm zilnic provine din alimentele procesate. Conţinutul de sodiu este menţionat pe eticheta oricărui produs alimentar pe care-l cumperi. De aceea, este important să citeşti etichetele, ca să ştii câtă sare consumi.

Fii atent însă că sarea se „ascunde” şi sub forma câtorva E-uri, precum glutamatul de sodiu şi nitriţii de sodiu! Ca să-ţi faci o idee, o sută de grame de telemea conţine în jur de trei grame de sare, o sută de grame de mezeluri – până la trei grame de sare, iar o sută de grame de pâine – în jur de un gram de sare.

Măslinele, peştele afumat, ketchupul, conservele şi sosurile gata preparate sunt, la rândul lor, bogate în sare, de aceea este bine să le consumi cu moderaţie. De asemenea, poţi reduce consumul de sare înlocuind produsele semipreparate sau congelate cu cele proaspete.


Consumă mai multe legume

Foarte multe legume sunt sursă naturală de sodiu, de aceea, consumându-le, nu numai că îţi poţi asigura doza zilnică din acest nutrient, ci vei beneficia şi de celelalte minerale şi vitamine pe care acestea le conţin. Câteva dintre legumele care conţin sodiu sunt: ridichile, spanacul, varza, dovleceii, fasolea, cartofii şi mazărea. Alte surse de sodiu sunt laptele, ouăle şi carnea de vită.

Cantităţi prea mari de sare pot duce la hipertesiune arterială, la afecţiuni cardiace şi renale, la aciditate sanguină şi la risc mărit de cancer colorectal. Persoanele cu probleme de sănătate cu restricţie la sare vor constata că lipsa acestui condiment din dietă aduce în timp multe beneficii asupra sănătăţii organismului.

Pentru a nu se simţi lipsa sării în mâncare, există posibilitatea utilizării sării dietetice speciale, dar şi posibilitatea adăugării în mâncare a unei cantităţi generoase de plante-condimente: mărar, pătrunjel, leuştean, tarhon etc.

Atenţie la capcanele alimentelor bogate în sare: glutamatul de sodiu utilizat la prepararea unor alimente, sucul de roşii din magazinele alimentare, preparatele din carne conservată, conservele de peşte, mezelurile uscate şi afumate, băuturile răcoritoare dietetice, îndulcitorii artificiali cu ciclamat de sodiu. Asociaţia Cardiologilor Americani recomandă între 3 şi 6 grame de sare pe zi.

Riscuri: Excesul de sare duce la pierderea calciului din corp, favorizând osteo­poroza.



preluare de pe sursa: http://piatza.net/reducerea-consumului-de-sare/

Trucuri pentru a preveni cancerul de sân

 

Aflaţi care sunt cele mai simple şi eficiente metode de prevenire a cancerului de sân.

Sfaturile bazate pe cercetări ştiinţiifice provin de la specialiştii de la Centrul de Cercetări în Cancer Fred Hutchinston din Seatle, SUA.

1. Evitaţi obezitatea.
Această boală creşte riscul cancerului de sân după menopauză, perioadă în care apare cel mai des acest tip de cancer.

2. Mâncaţi sănătos şi asiguraţi-vă că mesele de peste zi sunt bogate în fructe şi legume.
Evitaţi sucurile dulci, alimentele grase şi carbohidraţii rafinaţi (pâine albă, orez alb, paste făinoase, mălai grişat, fursecuri etc).
Consumaţi proteine slabe, precum peştele sau pieptul de pui şi mâncaţi carne roşie în cantităţi moderate. Alegeţi uleiurile vegetale în locul grăsimilor animale şi consumaţi cereale integrale.

3. Faceţi sport, chiar şi moderat, pentru că acesta reduce riscurile de cancer mamar cu 10-30%.
Sunt suficiente chiar şi plimbările de 30 de minute, cinci zile pe săptămână.

4. Consumaţi alcool în cantităţi mici sau evitaţi-l complet.
Consumul de alcool este asociat cu riscuri mari de dezvoltare a cancerului de sân.

5. Evitaţi tratamentele de substituţie hormonală.
Terapia hormonală la menopauză creşte riscul cancerului de sân, iar femeilor care trebuie să facă tratament cu hormoni pentru ameliorarea simptomelor menopauzei le este indicată evitarea medicamentelor care conţin progesteron şi limitarea tratamentului la mai puţin de trei ani.
Hormonii bioidentici, adică cei sintetizaţi în laborator, cremele şi gelurile cu hormoni sunt la fel de nocive.

6. Analizaţi, împreună cu medicul dumneavoastră, necesitatea de a lua medicamente care blochează estrogenul, cum sunt Tamoxifen ori Raloxifen.
Acest tip de tratament preventiv este indicat mai ales femeilor cu rude apropiate care au sau au avut cancer de sân, dar şi celor de peste 60 de ani.

7. Renunţaţi la tutun.
Cercetările arată că riscul de cancer la sân este mai mare în cazul fumătorilor.

8. Alăptaţi-vă copiii la sân pe o perioadă cât mai mare.
Femeile care alăptează cel puţin un an sunt mai ferite de cancerul mamar.


preluare de pe sursa: http://piatza.net/trucuri-pentru-a-preveni-cancerul-de-san/

Albeste-ti dintii in mod natural

Foto: eHow

Nu de putine ori ne enervam cautand o pasta de dinti care sa ne ajute sa avem dintii mai albi si la fel de mult de enervam cand dam foarte multi bani pe tratamentele de albire.

De ce sa te complici cand poti avea dinti albi in mod natural?

Afla in continuare cum.

Bicarbonatul de sodiu actioneaza asupra dintilor indepartand petele si facandu-i albi si stalucitori.

Asa ca daca iti doresti sa ai dinti albi si stralucitori, poti chiar sa amesteci o cantitate mica de bicarbonat de sodiu cu pasta de dinti si sa te speli normal.

De asemenea, poti amesteca bicarbonat de sodiu cu sare sau cu otet de mere pentru a elimina placa si bacteriile, te sfatuieste Buzzle.

Acidul citric din coaja de lamaie si din sucul de lamaie contine agenti de albire, asa ca spala-te pe dinti cu suc de lamaie sau freaca dintii cu coaja pentru a reduce petele de pe acestia.

Ai grija doar sa nu exagerezi pentru ca acidul citric poate deteriora dintii.

O alta solutie pentru albirea dintilor este utilizarea peroxidilui de hidrogen, insa la fel ca si in cazul lamailor ai grija, pentru ca acesta poate provoca sensibilitate pe termen lung.

5 lucruri pe care ar trebui sa le stii inainte sa iti albesti dintii

De foarte multi ani este cunoscut faptul ca anumite fructe te ajuta in albirea dintilor.

Este si cazul capsunilor.

Fa un piure din capsuni si apoi freaca dintii.

Acidul malic prezent in capsuni ajuta la albire, eliminand petele.

Cu toate acestea, nu exagera pentru a nu distruge smaltul dintilor din cauza zaharului prezent in fructe.

Legumele sunt delicioase si te ajuta sa ai dinti albi si sanatosi.

Legume precum morcovi, broccoli si castravetele ajuta in albirea dintilor.

Acestea te pot ajuta in eliminarea placii, tartrului si sa readuci stralucire dintilor tai.

preluare de pe: http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/stiri-sanatate/albeste-ti-dintii-in-mod-natural-1069412

Alimentaţia şi sănătatea ochilor

Alimentaţia are un efect major asupra întregului organism, inclusiv asupra ochilor.

Cercetările în domeniu dovedesc că antioxidanţii reduc riscurile cataractei şi ale glaucomului.

Antioxidanţii specifici pot avea beneficii adiţionale (de exemplu: vitamina A previne orbirea şi vitamina C joacă un rol însemnat în evitarea glaucomului).

Consumă următoarele elemente alimentare pentru a-ţi asigura o protecţie oculară nutritivă:

Vitamina A: morcov, cartofi dulci, untul de arahide, ficat, varză, mango, pepene galben.

Luteina: spanac, galbenuş de ou, morcov, varză.

Vitamina C: varză, capşuni, broccoli, portocale, pepene galben.

Vitamina E: nuci, seminţe de floarea-soarelui, alune, migdale.

Seleniu: produse marine, drojdie, alune braziliene.

Zinc: scoici, hamburgeri, alune, făină.

Acizi graşi: peşte (somon, macrou, crap).

În general, din alimentaţia ta nu au voie să lipsească legumele, peştele (consumat săptămânal), nucile şi fructele (în special citricele).

Cele mai indicate alimente care te ajută să reduci riscul confruntării cu afecţiunile oculare sunt următoarele:

1. Peştele – este o sursă excelentă ce furnizează suport structural pentru membranele celulare.

Este recomandat pentru tratarea degenerescenţei maculare şi pentru păstrarea sănătăţii ochiului.

2. Spanacul, varza şi salata – aceste plante sunt bogate în caroteni, în special în luteină.

Luteina, un pigment galben, protejează macula de arsurile solare şi de lumina fosforescentă.

3. Oul – este bogat în cisteină, sulf, lecitină, amino-acizi şi luteină.

Aceste componente previn formarea cataractei.

4. Usturoiul şi ceapa – prezintă un conţinut bogat de sulf, necesar producerii de glutemină, un important antioxidant atât pentru ochi, cât şi pentru întregul organism.

5. Soia – scăzută în grăsimi, bogată în proteine, soia este elemetul de bază ce nu lipseşte din nici o dietă.

Soia conţine acizi graşi esenţiali, vitamina E şi agenţi antiinflamatori.

6. Fructele şi legumele – conţin vitamina A, C, E şi beta-caroten.

Legumele de culoare galbenă, precum morcovul, sunt foarte importante pentru vederea diurnă.

7. Afinele şi strugurii – aceste fructe ajută cu precădere ochiul în timpul vederii nocturne.

O ceaşca plină de afine, gem de coacâze sau un supliment nutritiv format din struguri şi afine te ajută să-ţi adaptezi vederea la întuneric în mai putin de 30 de minute.

8. Vinul – pe lângă efectul cardioprotector, vinul conţine nutrienţi esenţiali care protejează vederea.

9. Alunele şi stafidele – sunt unele dintre cele mai concentrate alimente în vitamine.

Conţinutul ridicat de acizi graşi omega-3 contribuie la menţinerea colesterolului la un nivel scăzut şi stabilizează membranele celulare.

10. Uleiul de măsline – acest tip de ulei monosaturat este o alternativă sănătoasă a untului şi a margarinei.

Sursa: Cerceteaza

Usturoiul

Plantare

Spre deosebire de majoritatea legumelor, cea mai potrivita perioada pentru a cultiva usturoiul este toamna ( chiar daca multe cataloage il vor oferi spre vanzare primavara).

Este cel mai bine sa plantati usturoiul chiar dupa primul inghet major din zona dumneavoastra. ( poate sa fie la sfarsitul lui Septembrie, Noiembrie sau chiar Decembrie in functie de zona unde locuiti).

Dupa ce l-ati plantat, usturoiul  va dezvolta o radacina samanoasa daca solul este rece.

Pe timpul ierni va intra in hibernare si primavara va scoate la iveala frunzele verzi.

Ca majoritatea legumelor, usturoiul prefera un loc insorit si umed dar cu o scurgere buna.

Are nevoie de mult ingrasamant organic deci ar fi de ajutor daca  ati amesteca compost in pamant in fiecare an.

Plantati usturoiul la adancime de 3 cm si distanta de 10 cm unul de altul.

Asezati bulbul cu partea ascutita in sus.

Pentru rezultate optime separati cateii de usturoi de bulb inainte sa ii plantati.

Dupa plantare, acoperiti usutroiul cu un strat protector de cativa cm deasupra solului.

Aceasta va proteja plantele de eventuale ingheturi de toamna sau primavara si va pastra umezeala.



Sfaturi utile

Usturoiul are un sistem de radacini destul de slab iar din aceasta cauza este bine sa il udati des primavara, mai ales in lunile Mai si Iunie cand isi dezvolta frunzele.

Opriti udatul in luna Iulie ca sa permiteti frunzelor sa se usuce inainte de recoltare.

Din cauza radacinilor mici, competitia pentru hrana este destul de grea de aceea recomandam folosirea unui strat protector pe tot parcursul sezonului de crestere pentru a tine buruienile departe.

Daca vedeti vre-o buruiana iesind prin acest strat, scoateti-o imediat.

Pentru o recolta buna, hraniti usturoiul cu un ingrasamant echilibrat la inceputul primaverii si aplicati inca odata la mijlocul primaverii.

Tulpinile cu flori ale usturoiului sunt comestibile si delicoase daca sunt recoltate inainte ca florile sa se deschida.

Daca usturoiul incepe sa infloreasca inlaturati florile inainte ca sa se deschida.

Aceast lucru face ca planta sa depuna mai multa energie in dezvoltarea bulbilor.

In plus bobocii de floare au un delicat gust de usturoi si puteti sa ii gatiti cu putin unt sau ulei de masline pentru o masa rafinata.

Multi crescatori prefera sa impleteasca usturoiul.

Ca sa faceti asta impletiti frunzele imediat dupa recoltare si suspendati bulbii astfel impletiti intr-un loc caldut si uscat pentru cateva saptamani.


Usturoiul uscat in mod corect se poate pastra si  luni. 


Tipuri de usturoi
Exista doua categorii generale de usturoi.

Usturoiul cu „gat tare” produce o tulpina cu floare care adesea va produce mici catei de ustuori in loc de flori.

Tulpinile sunt greu de impletit si nu rezista bine la depozitare.

Multe varietati din acest soi sunt potrivite gradinilor nordice si produc catei mai mari. 

Usturoiul cu „gat moale” este mai usor de cultivat si mai productiv decat ruda sa cu gatul tare. 

Rezista mai bine la depozitare si se descurca mai bine in gradinile sudice.

Recoltarea si depozitarea

In jurul lunii Iulie, frunzele usturoiului ar trebui sa ingalbeneasca si sa se usuce.

Acest lucru va spune ca radacinile sunt gata pentru recoltare.

Multi gradinari asteapta pana cand frunzele capata culoarea maro – de obicei in luna August sau Septembrie.

Daca nu sunteti siguri cand este timpul sa adunati usturoiul, scoateti cu grija unul dintre bulbi ca sa vedeti daca s-au dezvoltat indeajuns pentru a fi recoltati.

Sursa: Cerceteaza Depozitati usturoiul intr-un loc racoros ( mai putin de 8 grade pana cand il veti folosi. Daca doriti sa cultivati usturoi, ganditi-va la el ca la un bulb.

Cele mai bune 40 mancaruri anti-imbatranire

Cele mai recente studii stiintifice publicate de Men’s Health arata cele 40 de alimente care au actiuni imunostimulatoare , de consolidare si protejare a inimii, oaselor, muschilor, antinflamatoare si din care ar trebui sa consumam zilnic cu regularitate.

1. Migdalele – reprezinta niste gustări bogate în energie si nu genereaza colesterolul rău colesterol, datorită sterolilor, de asemenea sunt benefice pentru diabetici reducand de zahărul din sânge.

Sunt, de asemenea, bogate in aminoacizi, care susţin nivelul de testosteron si musculatura in crestere. 

Migdalele sunt, de asemenea, bogate in Vitamina E, care ajuta apăra in cazul expunerilor prelungite la soare. 

Într-un studiu, cu voluntari care au consumat 14 miligrame de vitamina E (Aproximativ 20 de migdale) pe zi şi apoi s-au expus la lumina UV cei care au consumat migdale nu au avut de suferit arsuri solare fata de cei care nu au consumat de loc.

Si pentru ca vitamina E este un antioxidant puternic, de asemenea, menţine arterele sanatoase si impotriva radicalilor liberi.

Nivelurile scăzute de vitamina E sunt, asociate cu performanţe de memorie slabă şi declinul cognitiv, spune nutritionistul Sari Greaves din New York de la Presbyterian Hospital-Cornell.

2. Seminţele de in – sunt bogate în proteine si fibre, aceste  mici seminţe oferă cantitate importanta de omega-3 si acizi graşi, acizi, care reduc petele de pe piele prin continutul de fier si reduc ridurile fine.
British Journal de Nutritie a raportat că participanţii la un studiu care au mancat aproximativ o jumătate de lingurita de seminte de in pe zi timp de 6 saptamani au prezentat o hidratare puternica a pielii, au stopat roseata (eritroza) si iritatiile.

Un studiu recent, comparativ, de 60 de zile, pe  persoane cu colesterol ridicat (mai mare de 240 mg / dL) si care au consumat 20 de grame de seminte de in pe zi, au relevat faptul ca aceste au avut reglari ale colesterolului.

Semintele de in se pot consuma cu iaurt, in salate sau cu fulgi de ovaz.

3. Roşiile – Există două lucruri pe care trebuie să ştiţi despre tomate: roşul la legume este o culoare buna deoarece contin mult licopen si antioxidanti ; şi tomatele prelucrate sunt la fel de puternice ca si cele proaspete, deoarece este mai uşor pentru organis de a absorbi licopenul.

Studiile arată că o dietă bogată în licopen poate reduce riscul de cancer al : vezicii urinare, pulmonar, de prostată, de piele si stomac, precum şi reducerea riscurilor bolilor coronariene. 

Ajuta la eliminarea radicalilor liberi cauzate de  razele ultraviolete, ceea ce ajuta la lupta impotriva ridurilor.

4. Cartofii dulci – sunt adesea confundati cu cartofi, dar acesti tuberculi reprezinta unul din cele mai sanatoase alimente. 

 În plus acestia contracareaza efectele fumului ocazional inhalat de nefumatori, previn diabetul, deoarece cartofii dulci contin gluten, un antioxidant care poate spori metabolismul de nutrienţi şi al sistemului imunitar,  protejaza împotriva Alzheimer, Parkinson, al bolilor de ficat, fibroza chistica, HIV, cancer, infarct miocardic si accident vascular cerebral. 

Ce este mai important insa este continutul semnificativ de vitamina C, care netezeşte ridurile prin stimularea producerii de colagen.

Un recent studiu în American Journal of Clinical Nutrition a constatat că voluntarii care au consumat 4 miligrame de vit.  C (aproximativ o jumatate de cartof dulce mic) pe zi timp de 3 ani a scăzut la apariţia ridurilelor cu 11%.

5. Spanacul – Frunzele verzi ale spanacului sunt echivalente cu inima unui om sanatos. 

O masa cu spanac inseamna aport sustinut de minerale esentiale potasiu şi magneziu şi este una din sursele de top de luteina, un antioxidant care poate ajuta la prevenirea înfundarii arterelor.

Plusul de vitamine si nutrienti pot susţine densitatea minerală osoasă, atacul de prostata al celulelor canceroase, reduce riscul unor boli de piele, lupta impotriva cancerului de colon şi creşterea nu în ultimul rând, al fluxului sanguin la nivelul penisului.

“Popeye a fost ajutat de ceva “, spune Susan Bowerman, director adjunct al Centrului pentru Nutritie Omului la Universitatea din California , la Los Angeles.

6. Rozmarinul – Acidul carnosic găsit în acest condiment sa demonstrat că reduce riscul de accident vascular cerebral la şoareci cu 40 la suta, potrivit unui studiu publicat în Jurnalul de Neurochimia.

Acid Carnosic pare să determine un proces care protejeaza celulele creierului de efectele daunatoare ale  radicalilor liberi, care agravează efectele unui accident vascular cerebral.

De asemenea, poate proteja împotriva bolilor degenerative, cum ar fi Alzheimer şi efectele generale ale îmbătrânire.

7. Somonul salbatic – un sfert de portie de somon inseamna aproximativ 2.000 de miligrame de acid docosahexaenoic (DHA) şi acid eicosapentaenoic (EPA), omega-3 acizi graşi, care servesc drept
ulei pentru imbunatairea activitatii cerebrale , un adevarat  “brain’s hardware” . 

Un studiu din 2008 la Universitatea din Cincinnati, de exemplu, a constatat că ţesutului creierului uman intre 65 de ani – la 80 de ani cuprinse DHA cu 22%  mai puţin decât tesutul cerebral uman intre  29 – la 35 de ani.

“Dacă doriţi să va păstraţi inteligenţa intacta cu trecerea anilor , începe consumarea de omega-3 acum”, spune William Harris, Ph.D., un cercetator de nutriţie la Universitatea din Dakota de Sud. De ce este atât de importanta sa fie somon salbatec?

Datorită faptului că peştii de crescătorie, sunt îngrăşati  cu soia, soia care distruge uleiul Omega 6 si astfel pot fi la fel periculosi ca un cheeseburger.

Obiectivul -  cel puţin două porţii pe săptămână de somon salbatic, spune Joan dietetician Salge Blake, autor al : Nutrition and You.

8. Afinele – “Aceste potente fructe mici dar care pot ajuta la prevenirea unor boli de cancer si boli de inima ” spune Ryan Andrews, director de cercetare la Precision Nutrition, în Toronto, Canada.

Pe langa faptul ca sunt bogate în fibre şi vitaminele A si C, acestea au puternice proprietati antioxidante, cum numai fructele amazoniene de acai au mai puternice actiuni antioxidante care neutralizează radicalii liberi cei care cauzeaza probleme neuronale.

Manancti o cana de afine pe zi  şi daca se poate optati pentru cele salbatice, deoarece acestea contin antioxidanti cu 26 % mai mult decit cele cultivate.

9. Ceaiul verde -  este un antioxidant dovedit ca si anticancer si cu proprietati anti-inflamatorii . 

Cercetatorii au descoperit ca un consum 2-6 cesti pe zi, nu doar ajută la prevenirea cancerului de piele, dar

s-ar putea inversa, de asemenea, efectele nocive ale soarelui prin neutralizarea modificările care datorita expunerii indelungate a pielii la soare .

Alte studii arata ca ceaiul verde, infuzat cu un alt antioxidant numit epigallocatechin galat (EGCG), pot stimula sănătatea cardiovasculară şi reduce riscul la mai multe tipuri de cancer.

10. Ciocolată – cu conţinut ridicat de cacao contine Flavonoide, un nutrient natural din cacao, care îmbunătăţeste fluxul de sânge în creier, care ajuta la imbunatatirea funcţiei cognitive.

Ciocolata neagra cu continut mai mare de 50% cacao  conţine asa numitul Procyanidin tanin, care este de asemenea găsit in vinul rosu si care să poată ţine artere flexibile şi tensiunea arterială scăzută.

Într-un studiu din Journal of Nutrition, femeile care au baut cacao naturala cu un baton de ciocolată neagra, datorita flavonoidelor  au textura pielii mai buna  şi rezistenta la razele UV decat cele care au folosit aceleasi ingrediente dar nu erau din cacao naturala.

Răsfăţaţi-vă zilnic cu o uncie de cacao naturala pe zi pentru a obţine toate beneficiile, spune nutritionistul Sari Greaves din New York Presbyterian Spitalul-Cornell.

11. Tonul – acesta are un mic secret: Seleniu.

Acest nutrient ajută la păstrarea elastinei, o proteina care menţine pielea netedă şi este de asemenea antioxidant,  este ca un tampon împotriva soarelui (opreşte radicalilor liberi rezultati din expunerea la UV si care duce la deteriorarea celulelor).

Tonul este, de asemenea, o mare sursă de proteine, nu contine grasimi rele şi mai contine cantitati insemnate de niacin  care s-a dovedit a ajuta la scăderea colesterolului.

Cercetatorii de la Universitatea din Rochester au determinat că niacinul ridică colesterolului HDL (tipul bun) si scad trigliceridelor mai mult decit statinele. (Statine = medicamente de sinteza care ajuta la scaderea trigliceridelor si colesterolului).

12. Morcovi - Gândiţi-vă la morcovi  ca la niste baghete magice portocalii foarte  bune pentru ochi . 

Au o mare cantitate de vitamina A,  care împiedică moartea celulelor din stratul exterior al pielii.

Asta înseamnă ca mai puţine celulele moarte se combina cu sebumul  şi astfel nu blocheaza porii. 

Morcovii contin, carotenoizi- compuşi solubile in grasimi,  care au rol pozitiv într-o gamă largă a diferitlor tipuri de cancer,  reduc riscul creerii de condiţii inflamatorii care favorizeaza astmul şi artrita reumatoida.

13. Prunele uscate – sunt bogate in cupru si bor, ambele ajuta la prevenirea osteoporozei. “Ele, de asemenea, conţin o fibră numită inulină, care în funcţie de bacteriile intestinale, fac un mediu mai acid în tractului digestiv “, spune Bowerman. “Acesta la rândul său, facilitează absorbţia de calciu. “

14. Cerealele integrale -fulgi de ovăz, făină de grâu, orz, orez brun, sunt bogate in fibre, care calmeaza ţesuturilor inflamate menţinând în acelaşi timp inima puternică, colonul sanatos si creierul alimentat cu oxigen.

Cerealele integrale pot fi încărcate cu carbohidrati, dar eliberarea celor zaharuri este încetinită de fibre.

O jumatate de cana de cereale integrale contine 10 grame de proteine iar, ele furnizeza , un echilibru energetic muscular.

15. Vin roşu – contine  resveratrol-un compus natural care scade LDL, HDL  şi previne formarea cheagurilor de sânge, vinul roşu- poate fi numit cu adevărat un lifesaver.

Potrivit unui studiu pe 6.000 de pacienţi în Jurnalul Asociaţiei Medicale Americane, spune ca  exista 97%  mai multe şanse pentru a ajunge la 85 de ani, dacă se menţine consumul de alcool pe zi, la mai puţin de 2 pahare  pe zi.

Vinul rosu este, de asemenea, o sursa bogata de flavonoide, antioxidanti care ajuta la protejarea mucoasei vasele de sânge din inima  şi face mai putin probabila moartea de boli cardiovasculare, potrivit cercetătorilor japonezi.

16. Iaurtul -  Beneficiile culturilor de iaurt sunt de necontestat: organismele probiotice sunt culturi de bacterii benefice pentru corp, deoarece păstreze tractul digestiv sanatos si intaresc sistemul imunitar  şi oferă protecţie împotriva cancerului.

Nu toate iaurturile sunt probiotice, doar cele care au pe eticheta  “culturi vii şi active.”

17. Avocado – este plin de grasimi mononesaturate, este  de asemenea, bogate în acid folic, vitamina B solubila in apa care vă ajută la scădea nivelului de homocisteina, un aminoacid care poate împiedica fluxul de sângelui  prin vaselor de sânge. 

Este indicat sa mancati avogado de două ori pe săptămână.

18. Nucile – sunt mai bogate în in omega-3 decat somonul, sunt încărcate cu polifenoli, care pastreaza inima sanatoasa.

Au protenine mai multe decit carnea de pui.

Alte fructe cu coajă combina doar una sau două dintre aceste caracteristici, nu toate trei.

O portie de nuci (aproximativ 1 uncie)  sau şapte nuci este binevenita oricând, dar mai ales ca o gustare intre mese.

19. Curcumă sau turmeric – Curcumina, polifenol care oferă nuanţa galbena  si lupta  împotriva cancerului datorita proprietăţilor anti-inflamatorii  şi activităţilor de combatere a tumorilor date de proprietatilor anti-angiogeneza.

Cercetatorii de la UCLA au, constatat că acesta combate acumularea de placi amiloide în creier si a blocajelorcare pot provoca Boala Alzheimer.

Turmericul in India , spun cercetatori, ar putea explica de ce atât de puţini dintre cetăţenii acestei ţării au aceasta boala, în timp ce statistica arata ca in SUA procentul este de aproape 13%, în conformitate cu Alzheimer’s Association.

20. Fasolea  neagra – Oamenii care mananca o portie de fasole neagra pe zi reduc riscul de atac de cord cu38 %, potrivit unui studiu publicat în Journal of Nutrition.

Şi în timp ce celelalte tipuri de fasole sunt, de asemenea, bune pentru inima, fasolea neagra este imbatabila pentru a stimula intelectul dvs, deoarece contine antociani, compusi antioxidanti care s-au dovedit a îmbunătăţi funcţia creierului.

Fasolea neagra este de asemenea, bogata in  nutrienţi, inclusiv proteine, grăsimi sănătoase, acid folic, magneziu, vitamina B, potasiu şi fibre.

21. Merele – Un mar pe zi reduce inflamatiile  de orice tip, datorită quercetin, un flavonoid, găsit si în ceapa rosie.

Quercetin reduce riscul de alergii, atac de cord, Alzheimer, Parkinson, cancer de prostată şi cancer pulmonar.

Optati daca aveti posibilitatea pentru Delicious Red, ele conţin mai inflammationfighting antioxidanţi.

22. Crabul  Alaskan King – are continut ridicat în proteine si este sarac in grasimi, are un continut ridicat de zinc.

“Zincul este un antioxidant, dar mai important, este ca acesta  contribuie la susţinerea masei osoase sănătoase şi a sistemului  imunitar “, spune Bowerman.

23. Rodiile – sucul  din fructele biblice cu multe seminţe pot reduce riscul de cele mai multe tipuri de cancer, datorită polifenolului numit ellagitannins, care dau fructelor culoarea rosie.

De fapt, un studiu recent de la UCLA a constatat că sucul de rodii incetineste dezvoltarera celulele cancerului de prostata.

24. Pak Choy – sunt legume crocante crucifere 

“Bok Choy este bogat in calciu, precum şi vitaminele A si C, acid folic, fier, beta-caroten, şi potasiu “, spune antrenorul celebritatilor Teddy Bass.

Potasiul păstrează muschii si nervii sub control în timpul scăderii tensiunii arteriale, cercetatorii sugerează că beta-carotenul poate reduce riscul de cancer pulmonar cât şi al vezicii urinare.

25. Stridiile – Crustaceele , în general, sunt o sursa excelenta de zinc, calciu, cupru, iod, fier, potasiu, seleniu .

“Dar carnea cremoasa  de stridii este renumita pentru capacitatea sa de a ridica nivelul testosteronului şi a proteja  împotriva cancerului de prostată”, spune Bass.

26. Broccoli – O cana de broccoli conţine o doză consistenta de calciu, precum şi mangan, potasiu, fosfor, magneziu si fier.

In plus faţă de  marimea sa are o concentraţie ridicată de vitamine, inclusiv-A, C, şi-K şi sulforafan fitonutrienti, iar studiile de la Universitatea Johns Hopkins sugerează are proprietati anticancerigene puternice.

27. Kiwi – acest fruct datorita continutului mare de potasiu protejeaza oasele.

 “Este de asemenea, bogat in vitamina C si luteina, un carotenoid care pot ajuta la reducerea riscului de boli de inima, “spune Bowerman.

“Eu încerc să mănânc cel puţin unul sau două kiwi pe saptamana”.

28. Uleiul de măsline Varietatea extra-virgin este bogat în beneficele grasimi mononesaturate.

“Acizii graşi  şi polifenolii reduc inflamtia celulelor  şi articulaţiilor, “spune Grieger.

Un studiu în revista Nature a constatat că este la fel de eficace ca Advil (medicament de sinteza ) la reducerea inflamaţiei spune Bowerman.

29. Prazul – “Prazul  poate  sprijini activitatea  sexuală şi pentru a reduce riscul de cancer de prostată “, spune Michael Dansinger. 

M.D., un profesor asistent de medicină şi un cercetător al obezităţii la Tufts-New Anglia Centrul Medical, în Boston .

“Partea verde a unui praz mediu taiat în fasii subţiri, adăugaţi-l la supe, sautés, salate şi ori de câte ori aveti posibilitatea mancati praz.

“Acest var”  al  usturoiului si al ceapei contine, de asemenea, tiamina, riboflavina, calciu, potasiu şi, şi acestea sunt, de asemenea, bogate in acid folic, vitamina B.

30. Anghinarea - Lăudata de secole ca un afrodisiac, aceasta este bogata in fibre. Conţine mai mult magneziu şi potasiu decat orice alte legume. Frunzele sale sunt de asemenea, bogate în flavonoide şi polifenoli, antioxidanti care pot reduce riscul de accident vascular cerebral si vitamina C care ajuta la mentinerea sistemului imunitar.

32. Ardeiul iute – stimuleaza metabolismul, stimuleaza circulatia sanguina şi ajuta la eliberarea endorfinelor “, spune Petersen. In plus, ele sunt o modalitate foarte bună de a adăuga o aromă la produsele alimentare fără a creşte conţinutul de grăsimi sau de calorii. 

Ardeiul iute este, de asemenea, bogat in beta-caroten, care se transformă în vitamina A, capsaicina lupta de aemenea cu infecţiile din sângelui, inhibă neuropeptidele (substante chimice care cauzează inflamaţie).

Un recent studiu în revista Cancer Research a constatat că ardeiul iute este un eficient imotriva cancerului de prostată.

Toate acestea de la o jumătate de ardei iute (sau 1 lingură de fulgi de chili), în fiecare zi.

33. Ghimbirul – contine gingerol, studiile au dovedit are un efect deosebit de eficace împotriva cancerului de colon.

Ghimbirul se poate consuma proaspat sau adugat in diferite sosuri.

34. Scorţişoara – cunoscuta mai ales pentru deserturile dulci şi mai ales in mancarea indiana , scorţişoara este bogata în antioxidanţi care inhibă coagularea sângelui şi combate dezvoltarea bacteriilor inclusiv in respiratia rău mirositoare.

Unele studii  “sugereaza  de asemenea, că ar putea ajuta la stabilizarea zaharului din sange, reducand riscul de diabet de tip 2, “spune dietetician Nancy Clark, autor al Sports Nutrition Guidebook.

” Ce e mai mult, ea poate ajuta la reducerea colesterolului rău din sange, incercaţi o jumatate de lingurita de scortisoara pe zi în iaurt sau fulgi de ovăz.”

35. Ouăle – Cei care mananca oua la micul dejun pierd cu 65% mai mult in greutate decât cei care consuma acelasi mic dejun ca si numar de calorii, conform unui studiu al International Journal of Obesity.

Consumati de asemenea gălbenuş de ou, deoarece studii recente au demonstrat ca grasimea din galbenus datorita mineralelelor si nutrientilor compenseaza efectul colesterolului si dau si senzatia de satietate.

36. Smochinele – Bogate in potasiu, mangan, si antioxidanti, de asemenea regleaza nivelul pH-ului în organism, făcând este mai dificila invazia de agenţi patogeni, spune Petersen.

Fibrele din smochine pot determina scaderea zahărului din sânge reducerea riscul de diabet zaharat şi metabolice sindrom. Selectaţi smochine cat mai inchise la culoare si le mancati ca atare sau in amestec cu alte fibre.

37. Ciupercile – sunt delicioase atunci când sunt adăugate la orezul brun!

Dar ciupercile sunt bogate în ergothioneine antioxidant care protejeaza cresterea anormală a celulelor.

“Pe scurt, acestea reduc riscul de cancer “, spune Bowerman, care recomandă o jumătate de ceaşcă o dată sau de două ori pe săptămână. ”

Gatiti-le in vinul rosu, care contine resveratrol si astfel puterea lor imunitara creste. “

38. Ananasul – Amestecul mare de vitamine, antioxidanti, enzime şi în special, bromelaina  este ca un cocktail anti-inflamatoriu. 

Ananasul de asemenea, protejează împotriva cancerului de colon, a artritei şi a degenerescenţei maculare, spune Grieger.

O jumatate de ananas de doua sau trei ori pe saptamana este portia ideala.

39. Suc de fructe sau suc de legume –

Într-o 2006 Universitatea din Florida de Sud  a facut un studiu cu persoanele care baut trei sau mai multe pahare de 4 uncii de suc de fructe sau suc de legume în fiecare săptămână, de-al lungul anilor.

Rezultatele au relevat faptul ca au fost cu 76% mai puţini cei care au dezvoltat boala Alzheimer decat cei care beau mai puţin suc natural de legume sau fructe.

Nivelul ridicat de polifenoli, antioxidanti ce se se gasesc in fructe si legume protejeaza celulele creierului de efectele cauzate de bolile cronice, spune autorul studiului, Amy Borenstein, Ph.D.

Primit pe mail

Sursa: Biblioteca Secreta