A fost odată 23 August

Font size:

Sa ne amintim: 23 august 1944. In urma bataliei de la Targu Frumos din luna mai a anului 1944 fortele romane si germane au reusit sa opreasca armata sovietica si sa stabilizeze linia frontului

*** Fete ale comunismului romanesc: Gheorghe Gheorghiu-Dej. Cea mai importanta figura comunista postbelica, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a condus Romania din 1948 pana la moartea sa, in 1965. Om cu profunde convingeri staliniste a aplicat masuri dure pentru a comuniza tara si dupa moartea lui Stalin a trebuit sa relaxeze politica si inceput o serie de actiuni prin care Romania si-a castigat partial independenta fata de Kremlin

Sa ne amintim: 23 august 1944

In urma bataliei de la Targu Frumos din luna mai a anului 1944 fortele romane si germane au reusit sa opreasca armata sovietica si sa stabilizeze linia frontului.

Insa, in luna august a aceluiasi an, ofensiva sovietica reinnoita ameninta transformarea intregii tari in teatru de razboi. In acel moment are loc destituirea si arestarea maresalului Antonescu de catre regele Mihai si proclamarea trecerii Romaniei de partea Aliatilor.


Momente premergatoare

In aprilie si mai 1944 fortele sovietice ale Frontului al 3-lea si al 2-lea Ucrainean incearca fortarea granitei Romaniei. Sovieticii sunt invinsi in timpul primei batalii de la Targu Frumos.

A doua batalie de la Targu Frumos se incheie din nou defavorabil pentru armata sovietica care pierde 350 de tancuri. Avansul armatei rosii este oprit si frontul se stabilizeaza.

Pe 20 iunie 1944 partidele din opozitie, PNL, PNT, PSD si PCR au pus baza unei aliante numite Blocul National Democrat ce avea ca scop inlaturarea maresalului Ion Antonescu de la putere, incetarea ostilitatilor impotriva Aliatilor si intoarcerea la democratie.

Liderii opozitiei au primit acordul din partea regelui Mihai ca in cazul in care Antonescu nu accepta armistitiul acesta sa poata fi inlaturat prin forta.

Pe 20 august 1944 sovieticii ataca din nou. Incepe Batalia pentru Romania. Armata a 3-a si a 4-a romana alaturi de Armata a 6-a si a 8-a germana opun rezistenta atacurilor Frontulului al 2-lea si al 3-lea Ucrainean.

Insa linia de aparare este sparta si in cele din urma Armata a 6-a germana este incercuita alaturi de efective din cea de-a 8-a. Armatele romane au pierderi importante si sunt nevoite sa se retraga. Intreaga parte de est a tarii era acum in mainile sovieticilor.


23 august 1944

In urma victoriilor decisive ale Armatei Rosii, regele Mihai I il convoaca pe Ion Antonescu la Palatul Regal. Maresalului i se cere incheierea armistitiului cu puterile aliate.

La auzul refuzului acestuia regele ordona arestarea lui si este inlocuit in functie de generalul Constantin Sanatescu. Dupa aceea Antonescu este predat sovieticilor.

In seara zilei de 23 august regele Mihai se adreseaza natiunii si armatei si anunta trecerea de partea fortelor aliate, ordona incetarea operatiunilor militare impotriva acestora si declara razboi Germaniei.

Pe 12 septembrie este semnata oficial la Moscova conventia de armistitiu intre Romania si Aliati, conditiile foarte grele ale pacii fiind consecinta ocuparii armatei sovietice a unei parti importante a tarii.




Urmari pe plan intern

Peste 100.000 de soldati romani din Armata a 3-a si a 4-a sunt capturati de sovietici in ciuda incetarii ostilitatilor.

Intreaga tara a intrat sub ocupatia armatei sovietice, ocupatie militara ce a durat pana in 1958. Datorita prezentei acesteia s-a reusit impunerea unui regim comunist care s-a facut vinovat de nenumarate prejudicii si drame umane.

Intoarcerea armelor a permis totusi armatei romane recucerirea Transilvaniei de nord anexata de Ungaria prin Dictatul de la Viena. In acelasi timp granitele din est erau cele stabilite de ultimatumul sovietic de pe 28 iunie, iar Cadrilaterul ramanea in componenta Bulgariei.

Ziua de 23 august devine pe timpul comunistilor zi nationala tinuta minte astazi pentru defilarile si manifestarile extravagante cand zeci de mii de oameni erau scosi in strada pentru a celebra lupta impotriva fascismului.


Urmari pe plan extern

Dupa unele calcule durata razboiului a fost scurtata cu peste sase luni insemnand salvarea a catorva sute de mii de soldati.

Nu este exclusa posibilitate ca daca razboiul ar fi continuat americanii si-ar fi folosit arsenalul nuclear impotriva Germaniei, nu Japoniei.

Proiectul american de dezvoltare a primei bombe nucleare, numit si proiectul Manhattan, a luat nastere tocmai pentru a raspunde initiativei germane care urmarea acelasi scop.

Armata sovietica a putut sa avanseze mai rapid spre centrul Europei, in detrimentul celorlalte forte aliate care inca intampinau rezistenta acerba din partea germanilor. (Laurentiu Dolga)

Romania este declarata tara invinsa in ciuda proclamarii de la 23 august si a numarului important de forte pe care le-a dedicat in lupta impotriva germanilor si este silita sa plateasca Uniunii Sovietice suma imensa de 300 milioane de dolari drept reparatii de razboi.

 

Fete ale comunismului romanesc: Gheorghe Gheorghiu-Dej

Cea mai importanta figura comunista postbelica, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a condus Romania din 1948 pana la moartea sa, in 1965. Om cu profunde convingeri staliniste a aplicat masuri dure pentru a comuniza tara si dupa moartea lui Stalin a trebuit sa relaxeze politica si inceput o serie de actiuni prin care Romania si-a castigat partial independenta fata de Kremlin.

S-a nascut in Barlad in 1901 intr-o familie de muncitori saraci, parintii lui fiind Tanase si Ana Gheorghiu.

S-a inscris in Partidul Comunist aflat in ilegalitate in 1929 si a participat la greva de la atelierele Grivita din 1933, care a degenerat in confruntari sangeroase intre muncitori si jandarmi. Pentru rolul sau jucat in aceste evenimente a fost condamnat la 12 ani de inchisoare. Trei ani mai tarziu devine membru al Comitetului Central al PCR si devine liderul factiunii din inchisori a comunistilor romani.

Pe intreaga perioada a celui de-al Doilea Razboi Mondial a ramas inchis la Targu-Jiu. Aici a facut cunostinta cu tanarul Nicolae Ceausescu, devenind indrumatorul acestuia. Dupa ce sovieticii au intrat in tara a fost numit secretar general al partidului si a facut parte din delegatia lui Gheorghe Tatarescu la Conferinta de Pace de la Paris intre 1946 si 1947.


Impunerea republicii comuniste

Instaurarea regimului s-a facut posibila prin recunoasterea internationala a guvernului Petru Groza, falsificarea alegerilor din 1946 si interzicerea partidelor istorice.

Ultimul obstacol in instaurarea republicii comuniste era monarhia. In acest sens, Petru Groza impreuna cu Gheorghe Gheorghiu-Dej i-au prezentat actul de abdicare deja redactat Regelui Mihai, singurul lucru ce lipsea fiind semnatura acestuia.

Sub amenintarea ca va avea loc executarea unui numar de detinuti politici arestati in 1945 si 1946, Regele Mihai semneaza actul si paraseste tara pe 3 ianuarie 1948. In aceeasi zi, Petru Groza proclama crearea Republicii Populare Romane, Constantin Ion Parhon fiind numit presedinte al Prezidiului Marii Adunari Nationale.

Gheorghe Gheorghiu-Dej in fruntea PCR

Adevarata putere de conducere era insa in mainile secretarului general al partidului comunist. Gheorghiu-Dej, dupa numirea in aceasta functie in 1945 isi elimina treptat concurenta incepand cu Stefan Foris. Acuzat de colaborationism cu Siguranta in anii razboiului a fost ucis cu o ranga de Gheorghe Pintilie, decizia asasinarii fiind luata de Gheorghiu-Dej, dar si de Teohari Georgescu si Ana Pauker.

Lucretiu Patrascanu, desi comunist, era un nationalist fervent si se opunea anumitor masuri sovietice. In afara de aceasta, influenta lui in partid l-a convins pe Gheorghiu-Dej de importanta inlaturarii sale. Acuzat de nationalism burghez este arestat in 1948 si in 1954 este executat.

In 1952, Gheorghiu-Dej s-a descotorosit si de vechii sai aliati, Ana Pauker, Vasile Luca si Teohari Georgescu, fiind si ultimii care ii mai puteau pune in pericol pozitia in partid.

Primeste din nou concursul lui Stalin pentru indepartarea acestora, dupa ce si in 1945 tot Stalin l-a sprijinit pentru functia de secretar general al partidului.

In 1961 a existat incercarea lui Miron Constantinescu, Iosif Chisinevschi si Constantin Parvulescu sa il doboare pe Gheorghiu-Dej din functia de secretar general, actiune care s-a soldat insa cu inlaturarea acestora din functiile detinute.

Regimul stalinist

Sub Gheorghiu-Dej tara a fost subordonata intereselor Uniunii Sovietice. Institutiile si fortele de ordine erau modelate conform indicatiilor consilierilor Kremlinului, iar conducerea comunista romaneasca nu s-a opus in niciun moment masurilor nefavorabile.

S-au infiintat sovromurile prin care a fost exploatata economia Romaniei, s-a pus accent pe cultura si civilizatia ruseasca, pe cultul personalitatii lui Iosif Stalin, istoria a devenit un instrument de indoctrinare si propaganda.

Au fost create lagare de munca cele mai dure incluzandu-le pe cele folosite la desecarea Insulei Mari a Brailei sau canalul Dunare- Marea Neagra.

La inchisoarea Sighet au fost inchise o mare parte din personalitatile politice ce se opuneau comunistilor, iar la Pitesti mii de disidenti au suferit de pe urma torturilor. Sute de mii de oameni au fost arestati datorita atitudinilor anticomuniste.

Armata sovietica era inca pe teritoriul Romaniei intarind si mai mult autoritatea Moscovei asupra afacerilor interne ale statului roman.

Perioada reformelor

Dupa moartea lui Stalin, Hrusciov a abordat o serie de reforme ce urmau sa curete sistemul comunist de influentele staliniste. Gheorghiu-Dej a fost deranjat de aceasta schimbarea pe plan politic, dar profita totusi de acest moment si incepe un proces de slabire a autoritatii sovietice pe care Nicolae Ceausescu l-a continuat.

Sovromurile au fost desfiintate, armata rusa a fost retrasa de pe teritoriul Romaniei, iar comertul cu tarile capitaliste a crescut considerabil. S-au intarit relatiilor diplomatice dintre guvernul roman si cel al statelor occidentale. Chiar presedintele american Lyndon B. Johnson numeste Romania la un moment dat "tara comunista prietena".

Se pun bazele industriei grele, combinatul siderurgic de la Galati fiind construit in aceasta perioada. S-a pus accentul pe sentimentul national si are loc o revigorare a istoriei romanesti. In scoli incep sa se studieze germana, franceza si engleza, nu numai rusa. Insa, in ciuda acestor schimbari, represiunile impotriva populatiei continuau, alte zeci de mii de persoane fiiind arestate in aceasta perioada, iar propaganda si cenzura era la fel de activa ca in perioada stalinista.

Ultimii ani

Fiind la conducerea tarii aproximativ doua decenii, Gheorghiu-Dej moare in 1965 de cancer la ficat. A fost inmormantat la Mausoleul din Parcul Carol, iar la inmormantarea lui au participat 33 de delegatii straine. Dupa 1990 a fost exhumat si ramasitele depuse in cimitirul Bellu. (L. Dolga)

Ziare.com

preluare de pe: http://www.jurnaluldevrancea.ro/jurnal_de_istorie/4723-a_fost_odata_23_august.html