Se afișează postările cu eticheta cauza si efect. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta cauza si efect. Afișați toate postările

22 ianuarie 2013

CULEGI CEEA CE SEMENI



 
"Bună dimineaţa", spuse femeia în timp ce mergea spre omul care şedea pe jos.
Omul, încet, s-a uitat în sus. Sigur această femeie era obişnuită cu cele mai fine lucruri în viaţă. Haina ei era nouă. Arăta ca şi cum niodată nu ar fi ratat vreuna din mesele zilei. Primul lui gând a fost că ea doreşte 
să râdă de el, ca mulţi alţii.
"Lasă-mă în pace", mormăi el... Spre uimirea lui, femeia continua să stea în 
picioare. Ea zâmbea---şi dinţii ei albi dispuşi în rânduri orbitoare.
"Ti-e foame?" intreba ea?
"Nu", raspunse el sarcastic."Tocmai am sosit de la masa luată cu preşedintele. Acum, pleacă!"
Zâmbetul femeiii deveni şi mai deschis. Deodată, omul simţi o mână delicată sub braţull său.
"Ce faci, doamnă?" întrebă omul supărat. "Am spus să mă laşi în pace".
Chiar atunci apăru un poliţist.
"E vreo problemă, doamnă?" Întrebă el.
"Nici o problemă, d-le" răspunse femeia. "Încerc doar să ridic acest om pe picioarele lui. Vreţi să mă ajutaţi?" 
Poliţistul se scărpină în cap. "Acesta e bătrânul Jack. El tot dă târcoale pe aici de vreo doi ani. Ce vreţi cu el?" 
"Vezi restaurantul de acolo?" întrebă ea. "Am de gând să iau ceva de mâncare 
pentru el şi să-l scot din frigul ăsta pentru un timp."
"Ai înebunit, doamnă?" s-a împotrivit omul fără adăpost. "Nu vreau să merg acolo." Atunci simţi mâini puternice apucându-i celălalt braţ şi  ridicându-l. "Dă-mi drumul, d-le ofiţer. N-am făcut nimic."
"Ăsta e un lucru bun pentru tine, Jack" răspunse ofiţerul. "Nu sufla o vorbă."
În cele din urmă, cu oarecare dificultate, femeia şi ofiţerul de poliţie  l-au dus pe Jack în restaurant şi l-au aşezat la o masă într-un colţ  îndepărtat. Era cam la mijlocul dimineţii, aşa că majoritatea mulţimii  de la micul dejun deja plecase şi masa de prânz nu sosise încă. 
Manager-ul  păşi în restaurant  şi se aşeză la masa lui. "Ce se întâmplă aici, ofiţer?" întrebă el. "Ce-i cu toate astea, omul acesta, e vreo problemă cu el?"
"Această doamnă l-a adus aici ca să i se dea de mâncare," răspunse poliţistul.
"Nu aici!" răspunse managerul supărat. "Să ai o persoană ca aceasta aici, aduce nume rău afacerii noastre..."
Bătrânul Jack zâmbi cu un rânjet strâmb. "Vedeţi, doamnă. Eu v-am spus asta. Şi-acum daţi-mi voie să plec. Eu n-am vrut să vin aici încă de la început."
Femeia se întoarse spre mangerul restaurantului şi zâmbi....... "Sir, vă este cunoscută firma bancară 
< Eddy şi Asociaţii > ceva mai jos pe stradă?"
"Sgur că da", răspunse nerăbdător managerul. "Ei ţin una din întâlnirile săptămânale aici, într-una din sălile mele de banchet."
"Şi câştigaţi o mulţime de bani procurând mâncare pentru aceste întâlniri săptămânale?"
"Şi ce are asta de-a face cu d-voastră?"
"Eu , sir, sunt Penelope Eddy, preşedinte şi CEO al companiei."
"Oh."
Femeia a zâmbit din nou.
"Cred că asta schimbă lucrurile."
Ea s-a uitat la poliţist care proape că se sufoca din cauza unui chicot. "Vreţi să vă alăturaţi nouă la o cafea şi un prânz, d-le ofiţer?"
"Nu, mulţumesc, d-nă," răspunse ofiţerul. "Sunt de serviciu."
"Atunci poate ar merge o ceaşcă de cafea?"
"Da, d-nă. Asta ar merge foarte bine."
Managerul restaurantului s-a răsucit pe călcâie, "Am să vă aduc cafeaua chiar acum, d-le ofiţer."
Ofiţerul l-a privit cum se îndepărta. "Sigur l-aţi pus la punct" spuse el.
"Nu asta a fost intenţia mea. Crezi sau nu, am un motiv pentru toate acestea."
Ea s-a aşezat la masa de vis-a-vis a oaspetelui ei uimit. Ea s-a uitat fix la el intenţionat.
"Jack, îţi aminteşti de mine?"
Bătrânul Jack căută faţa ei cu ochii lui bătrâni, plini de ordori. "Cred că da - adică vreau să spun, îmi păreţi cunoscută."
"Sunt poate un pic mai bătrână," spuse ea. "Poate chiar m-am împlinit faţă de zilele tinereţii mele când lucrai aici şi eu am intrat chiar pe uşa 
aceea, îngheţată şi flamândă."
"Doamnă?" spuse ofiţerul încurcat. El nu putea crede că o femeie aşa magnific avansată putea vreodată să fi făcut foame.
"Tocmai am terminat colegiul," începu femeia. "Venisem în oraş să caut un job, dar n-am găsit nimic. În cele din urmă am ajuns la ultimii mei cenţi şi tocmai fusesem aruncată din apartament.  Am umblat pe străzi zile întregi. Era februarie, mi-era frig şi aproape că muream de foame. Am văzut acest loc şi am intrat încercându-mi norocul să găsesc ceva de mâncare."
Jack a aprins un zâmbet. "Acum imi amintesc," spuse el. "Eram în spatele tejghelei. Aţi venit şi m-aţi întrebat dacă aş putea lucra ceva ca să 
pot mânca. Am spus că asta este contrar politicii companiei."
"Ştiu," continuă femeia. "atunci mi-ai făcut cel mai mare sandwich cu friptură de vită pe care eu l-am văzut vreodată, mi-ai dat o ceaşcă de cafea, şi mi-ai spus să merg într-o masă din colţ şi să-l savurez acolo. Mi-a fost teamă ca vei avea 
probleme... Apoi, când m-am uitat şi am văzut că ai pus preţul mâncării mele în casa de bani,  am ştiut că nu vor fi probleme."
"Deci aţi început propria facere?" întrebă bătrânul Jack.
"Am gasit un job chiar în dupămasa aceea. Am urcat în munca mea. În cele din urmă am început propria mea afacere, şi cu ajutorul Domnului am prosperat."
Ea şi-a deschis poşeta şi a scos un business card.
"Când termini aici vreau să mergi la Mr. Lyons...El este directorul personalului companiei mele. Voi vorbi cu el şi desigur va găsi ceva să faci pe la birou." Ea zâmbi. 


"Cred că va putea chiar să găsească nişte fonduri ca să-ţi dea un mic avans  ca să-ţi<poţi cumpăra nişte haine şi să găseşti un loc unde să stai până te pui pe picioare... Dacă ai nevoie vreodată de ceva, uşa mea este întotdeauna deschisă pentru tine."
Erau lacrimi în ochii bătrânului om.
"Cum aş putea să vă mulţumesc?" spuse el.
"Nu-mi mulţumi mie," răspunse femeia. "A lui Dumnezeu este lauda. Mulţumeşte-I lui Isus...... El M-a îndrumat spre tine."
În afara restaurantului, ofiţerul şi femeia s-au oprit la intrare înainte să  meargă fiecare pe drumurile lor separate.
"Mulţumesc pentru tot ajurorul, d-le ofiţer," spuse ea.
"Dimpotrivă, Ms. Eddy," răspunse el. "Eu vă mulţumesc. Am văzut astăzi un miracol, ceva ce n-am să uit niciodată. Şi, şi vă mulţumesc pentru cafea."


Dumnezeu poate schimba lucrurile pentru tine, ca ele să lucreze în favoarea ta.
Dumnezeu închide uşi pe care omul nu le poate deschide şi Dumnezeu deschide uşi pe care nici un om nu le poate închide.
Dacă ai nevoie de Dumnezeu şi vrei ca El să deschidă uşi pentru tine, fă voia Lui. O gaseşti în Biblie.
Să ai o zi binecuvântată şi adu-ţi aminte să fii şi tu o binecuvântare pentru alţii.



material primit prin email

12 ianuarie 2012

FOOD INC. (SUBTITRARE ROMANA)



Nu vei mai privi niciodată la fel în farfurie.

Metodele folosite astăzi în industria alimentară sunt, în mare parte, răspunsul la creşterea rapidă a industriei fast-food din anii ‘50. 

Producţia de alimente, în întregul ei, s-a schimbat drastic de atunci, aşa cum nu s-a schimbat niciodată în mii de ani. 

Controlată de o mână de corporaţii multinaţionale, politicile de producţie şi prelucrare a alimentelor urmăresc, ca pe un cod nescris, scoaterea pe piaţă a unor cantităţi imense de produse, cu costuri de producţie reduse (cel mai des fiind, de fapt, minime). 

Rezultatul este, bineînţeles, un profit uriaş; profit ce, la rândul lui, permite coloşilor din industrie să controleze direct aprovizionarea globală cu produse alimentare.

“Esti ceea ce mananci”. Este o expresie simpla, insa poarta cu ea implicatii infricosatoare pe care regizorul Robert Kennerisi bazeaza documentarul, pornind de la reportajele mistuitoare ale autorilor Eric Schlosser si Michael Pollan. 

Exploreaza modul in care evolutia productiei alimentare supune la riscuri grave sanatatea si mediu. 

Scriitorii nu sunt radicali si nici macar vegetarieni, dar cand vine vorba de expunerea problemelor si numirea vinovatilor, acestia se transforma in cruciati adevarati.

Food, Inc da veridicitate criticilor sale luand spectatorii ca martori ai vietilor oamenilor care se revolta. 

Explica modul in care corporatiile au exploatat legile si subventiile pentru a crea monopoluri socante. 

Dintr-un exemplu aflam cum conglomeratul alimentar Monsanto si-a extins controlul asupra soiei de la 2% din piata americana pana la 90% in ultimii 12 ani. 

Monsanto are puterea legala asemanatoare cu o decizie a Curtii Supreme, ceea ce le-a permis sa conteste agresiv impotriva micilor fermieri.

Decizia a fost semnata de judecatorul Clarence Thomas, care se intampla sa fie un fost avocat al companiei Monsanto.

Relatiile confortabile intre afaceristi si guvern (din ambele partide politice) sunt atent disecate in acest documentar. 

In opozitie cu aceste interese puternice, intalnim oameni din toate categoriile sociale, de la o mama care si-a pierdut fiul de 2 ani prin otravire cu E. coli, la fondatorul fermelor ecologice de iaurt Stonyfield, care privesc cu dispret dogmele conventionale vazand si o latura pozitiva la Wal-Mart.

Pe parcurs descoperim povesti sfasietoare si indignante, dar filmul canalizeaza cu atentie aceste emotii inspre oportunitatile pentru activism. 

Chiar daca nu reuseste altceva, acest film va starneste un apetit puternic pentru mese mai sanatoase.





preluare de pe Sursa: Secretele Sistemului

22 octombrie 2011

“CROCODIL” a ajuns si in Europa … Efectul teribilului drog – putrezirea carnii


Iata ce aflam din articolul “Crocodil”, drogul care “mănâncă” dependenții, a ajuns în Europa. Povestea unui supraviețuitor:

Un drog extrem de periculos, consumat de sute de mii de ruși, a intrat și pe piața din Europa.

Autoritățile din Germania sunt în stare de alertă, după ce au descoperit că mai mulți tineri îl folosesc. În Rusia, din 2002, drogul a făcut ravagii, fiind folosit de aproape un milion de persoane.

Efectele drogului sunt extrem de puternice și rapide. O simplă injectare face ca pielea să devină solzoasă, căpătând aspectul pielii de crocodil, muşchii şi carnea se descompun, ficatul și rinichii cedează. Un consumator simte nevoia unei doze după numai două ore. Speranța de viață pentru cei care folosesc acest drog este de numai 3 ani, însă mulți nu trec de primul an. În unele cazuri, provoacă decesul de la prima utilizare. Cei care reușesc să supraviețuiască rămân desfigurați.

Irina Pavlova, o fostă dependentă de “Crocodil”, a povestit pentru “Time” cum a scăpat din infern. A început cu droguri ușoare, în adolescență, apoi a trecut la heroină și, în final, la 27 de ani, a luat “Crocodil” deoarece era mult mai ieftin și simplu de pregătit. În orașul său natal, Vorkuta, este foarte popular tocmai pentru prețul său mic.

Aici, iernile durează opt luni, iar tinerii au puține opțiuni de distracție. Mulți beau și foarte puțini muncesc, spune Pavlova.

În grupul său mai erau 12 consumatori de “Crocodil”, printre care și fratele ei. “Toți sunt morți acum. Unii au făcut pneumonie, alții septicemie sau meningită, unora le-a plesnit o arteră. Alții pur și simplu au putrezit“, explică femeia efectele drogului.
Pentru ea, punctul de cotitură a fost în 2008, când a stat două săptămâni închisă în apartamentul fratelui său. Pregătind și injectându-și substanța.

“Efectul maxim durează o oră și jumătate, iar prepararea cam o oră. Numai asta am făcut în fiecare zi, câte 24 de ore”, își amintește femeia. Apoi, i-a apărut o infecție în zona inghinală și a făcut septicemie. După ce a fost salvată în ultima clipă, a acceptat să meargă într-un centru de dezintoxicare.


“Crocodil”, drogul care mănâncă mușchii

Drogul este denumit științific dezomorfină, folosită inițial ca o alternativă la morfină, substanță sintetizată pentru prima dată în SUA, în anii ’30.
Pentru a-l fabrica, ruşii cumpără pastile de codeină, care se găsesc la liber în farmacii, pe care le combină cu iod, acizi industriali și solvenți organici. În cele mai multe cazuri, sunt folosite substanțe industriale și nu cele purificate, mai potrivite consumului.

Produsul rezultat are concentrații mari de iod, care afectează sistemul endocrin și provoacă tulburări musculare, fosfor, care atacă țesutul osos, precum şi amestecuri periculoase de metale grele, precum fier, zinc și plumb, care provoacă tulburări ale sistemului nervos, dezechilibre minerale şi inflamaţia ficatului şi a rinichilor.
Circulația este foarte afectată, iar membrele putrezesc. Venele din apropierea locului injectat, care poate fi oriunde pe corp, ard. Cangrenele și amputarea sunt foarte frecvente printre consumatori, carnea fiind pur și simplu mâncată.

   Comentariu saccsiv:
Imagini cu adevarat socante cu efectele teribile ale acestui drog gasiti la:
Video (EXTREM DE SOCANT): Rusia, efectele dezastroase ale drogului CROCODIL – PUTREZESTE CARNEA

E bine sa le vada toti consumatorii de orice fel de stupefiante, ca sa stea cat mai departe de acest crocodil. Iar ca sa stea cat mai departe de el, trebuie sa renunte de pe acum la orice fel de drog. Caci altfel, din motive financiare, la un moment dat este foarte posibil sa ajunga sa-l incerce si pe acesta …
 

preluare de pe sursa: Saccsiv’s Weblog

17 august 2011

Surround Haptics, o nouă tehnologie care afecteaza SIMŢURILE…te face să CAZI..să ZBORI şi să îţi umble INSECTELE pe CORP etc..

O noua tehnologie care afecteaza simtul tactil a fost creata si prezentata recent de Disney Research, la o expozitie pentru pasionatii de tehnologie din Vancouver.

Tehnologia permite utilizatorului sa aiba senzatii precum o cutremurare, resimtita cand doua masini se ciocnesc, dar si atingerea unei maini.

In prezent, gadget-ul ia forma unui scaun special cu vibratii, insa creatorii sustin ca mica retea de actuatori (elemente care actioneaza asupra utilizatorului) care ofera senzatii tari poate fi montata pe orice material, chiar si pe haine, relateaza PlanetSave.com.

Tehnologia are capacitatea de a imbunatati perceptii: utilizatorul poate simti cum cade sau cum zboara, cum se micsoreaza sau creste, sau chiar cum ii umbla insecte pe piele, sustine Ivan Poupyrev, unul dintre dezvoltatorii ideii.

Inginerii au reusit recent sa realizeze o retea complexa de actuatori care poate fi controlata printr-un algoritm, in urma unui test care arata capacitatea utilizatorului de a se concentra pe senzatiile fizice sau pe cele virtuale.

Efectul final este acela de “senzatii fantoma”, utilizatorul simte ceva ce nu exista de fapt, iar procesul este controlat: o tehnologie care deschide noi posibilitati in lumea gamerilor.
Sursa: BLOG CREȘTIN ORTODOX

3 august 2011

Noi dezvaluiri despre 2012, anul schimbarilor dramatice


<#fff>2012

“Pe masura ce ne apropiem de anul 2012, vor avea loc mai multe schimbari la nivelul planetei, care vor provoca modificari radicale si bruste de clima, timpul va ajunge la zero, clima se va schimba dramatic, iar ADN-ul uman va fi reprogramat”, se arata intr-un raport al Pentagonului. Teoria este sustinuta de mayasi, care prevad ca “sfarsitul timpului” va avea loc pe 21 decembrie 2012.

Exceptionali matematicieni si astronomi, ei au conceput unul dintre cele mai precise calendare cunoscute de om, mai exact chiar si decit cel gregorian utilizat azi. Calendarul lor a fost alcatuit in urma observarii minutioase a soarelui, a planetelor si a stelelor din Calea Lactee. Astronomii maya cunosteau locatia exacta a centrului galaxiei, dand o importanta deosebita nasterii si disparitiei stelelor.

Bazandu-se pe o combinatie intre divinatii si calcule matematice, indienii Maya au aflat, inca de acum 4.000 de ani, ca pe 21 octombrie 2012 va incepe alinierea soarelui nostru cu Ecuatorul Galactic si cu stelele din centrul Caii Lactee. Astronomii moderni au confirmat ca, la data solstitiului de iarna, in 21 decembrie 2012, soarele se va afla in aliniament galactic, pe aceeasi linie cu Ecuatorul Galactic (linia care imparte in doua Calea Lactee, divizind-o in doua emisfere), calendarul Maya terminandu-se la aceasta data.

Chiar daca nu au trecut testul anului 2000, teoriile sfarsitului lumii cunosc acum un reviriment legat de anul 2012. Se pare ca tot mai multe argumente converg spre concluzia ca in acel an ceva cu totul surprinzator si inimaginabil se va petrece cu planeta noastra si implicit cu noi, locuitorii ei. inainte de a accepta sau respinge aceste teorii, e bine sa le cunoastem.


Nu va fi sfarsitul lumii

Potrivit mayasilor, anul 2012 nu va fi sfarsitul lumii, ci momentul cand adevarul ne va fi revelat. Toate aceste schimbari dramatice vor avea efecte serioase si asupra ADN-ului uman, care va fi suferit o reprogramare si va fi imbunatatit, avand 12 spirale in loc de doua. Oamenii vor depasi tehnologia, asa cum e cunoscuta azi. Cea de-a 5-a Lume se sfarseste in 1987. A Sasea Lume incepe in 2012. Deci, acum suntem intre doua Lumi.

Acest timp este numit “Apocalipsa” sau “Revelatia”. Acest lucru inseamna ca Adevarul ne va fi revelat, nicidecum “Sfarsitul Lumii”.


24, 16, 0

Planeta Terra se comporta ca un imens circuit electric. Intre suprafata si ultimul strat al ionosferei, la aproximativ 55 de km distanta de suprafata, exista un fel de cavitate electromagnetica. Proprietatile rezonante ale acestei cavitati magnetice au fost descoperite de fizicianul german W. O. Schumann, intre 1952-1957 si permit masurarea frecventei vibratorii medii a planetei Terra. Timp de mii de ani, Rezonanta Schumann sau pulsul Terrei, a fost de 7,83 cicli pe secunda. Insa, din 1980, rezonanta a inceput sa creasca incet, acum fiind de 12 cicli pe secunda.

Cresterea frecventei vibratorii a planetei noastre face ca 24 de ore de viata pe Terra sa corespunda de fapt cu numai 16 ore reale, in termenii timpului terestru. (Pare o explicatie destul de plauzibila pentru criza acuta de timp cu care ne confruntam…)

Curgerea timpului terestru se va mai accelera, pe masura ce ne apropiem de “Punctul Zero”, momentul in care planul Sistemului Solar, se va suprapune pe planul Galaxiei.

Deci daca 24 de ore ale zilei reprezinta acum 16 ore efective, diferenta dintre acestea se va mari exponential, astfel incat la trecerea prin “Punctul Zero” 24 de ore din anul 1980 vor corespunde la 0 ore efective. Altfel spus, timpul terestru nu va mai exista!

Consecintele acestui fenomen sfideaza orice putere de imaginatie: intreaga planeta si toti locuitorii ei vor trece intr-o alta dimensiune!

Omul este supus, ca toate creaturile Terrei, efectelor acestei schimbari: simptome fizice cum ar fi migrenele, oboseala cronica, crampele musculare, simptome ale gripei, vise intense mai degraba fanteziste decat minunate. Si mai cu seama, corpul uman devine din ce in ce mai sensibil. Modificarea cea mai spectaculoasa are loc insa la nivelul ADN-ului uman, care pare a fi acum reprogramat de Inteligenta Cosmica. Ca urmare, intuitia se dezvolta mai repede, ca si toate capacitatile paranormale ce deriva din ea. Al treilea ochi incepe sa se deschida si chiar ochii fizici se transforma pentru a se adapta Luminii si frecventelor ei mult mai elevate.


Inversarea polilor magnetici

La nivel planetar, avem de-a face cu o inversiune a polilor magnetici, fenomen care se petrece o data la 13.000 de ani, deci de doua ori intr-un mare ciclu cosmic de 26.000 de ani.

Polul nord magnetic terestru este intr-o constanta deplasare. La ora actuala, tinde sa se apropie de polul nord geografic. Unii oameni de stiinta considera ca aceasta inversare a polilor magnetici ai Terrei va avea loc in curand.
Extras din revista “Sciences et Avenir” (Stiinta si viitorul) din Iunie 2002: “Analizand datele culese de doi sateliti: Oersted, lansat in 1999, si Magsat, lansat cu 20 de ani mai devreme, o echipa de specialisti de la Institutul de Fizica Pamantului din Paris a remarcat variatii importante ale campului magnetic terestru. Sa fie acesta semnul inversarii polilor magnetici ai Pamantului? Nu putem afirma aceasta cu certitudine. Mai degraba putem banui ca intensitatea campului magnetic fluctueaza, scazand si apoi revenind, fara a se modifica polaritatea campului magnetic terestru. Astfel de fluctuatii au mai avut loc in trecut. Inversiune sau fluctuatie, nucleul terestru pare a fi agitat insa de furtuni intense.”


Schimbare radicala de clima

Previziunile sunt sumbre pentru perioada premergatoare anului 2012. Dupa 2010, Europa va suporta o schimbare radicala de clima. Pana in 2007, se anunta furtuni violente care vor distruge bariera de coasta a Olandei, determinand pierderea unor vaste teritorii. India, Africa de Sud si Indonezia vor fi distruse de revolte si conflicte interne, iar granarele lumii vor fi golite de seceta.

Verile vor fi din ce in ce mai calde, provocand o si mai rapida topire a ghetarilor, cu consecinte grave asupra climei, la extrem, se poate ajunge la ierni cu temperaturi foarte scazute, similare Siberiei, in tarile limitrofe Atlanticului de Nord.

Incepand cu 2012, procesul de racire globala va cuprinde Pamantul, iar la mijlocul secolului 21, intreaga planeta va fi cuprinsa de temperaturi scazute, aprecia un expert al Observatorului Academic al Rusiei. Cauza acestei scaderi a temperaturii este micsorarea fluxului de radiatii solare, aprecia Habibulo Absudamatov, citat de NewsRu.

“Am fost martorii unei asemenea raciri in Europa, America de Nord si Groenlanda in 1645-1705, cu canale inghetate in Olanda, si oameni care si-au abandonat casele din cauza ghetarilor. Aceasta este ceea ce ne asteapta in cateva decenii”, afirma specialistul.

Analize ale fluctuatiilor radiatiilor solare care influenteaza climatul pe Terra arata ca planeta se afla acum la varful procesului de incalzire globala. Acum, odata cu scaderea radiatiei solare, temperaturile globale vor scadea si ele, crede Absudamatov. “In secolul 20, activitatea solara putea fi caracterizata de o crestere generala a cantitatii de energie radiata, de aici incalzirea globala. Aceasta nu este nicidecum o anomalie, ci un fenomen normal. incalziri globale, ca si raciri globale, au mai avut loc”. Potrivit lui Absudamatov, racirea va incepe in 2012 -2013. Pana in anul 2035, nivelul radiatiilor solare va atinge minimul, iar 15 ani mai tarziu se asteapta o racire accentuata a climei.


Ce mai spun Mayasii despre 2012:

- vom depasi tehnologia, asa cum o cunoastem noi azi;
- vom depasi cunostiintele actuale despre Timp si Spatiu;
- dupa ce vom trece rapid prin Dimensiunea a 4-a, vom intra in Dimensiunea a 5-a;
- planeta Terra si intreg Sistemul Solar se vor sincroniza cu Galaxia si intregul Univers;
- ADN-ul uman va fi reprogramat si imbunatatit, si va avea 12 spirale in loc de 2.


Alte efecte ale marilor transformari cosmice la care asistam, sunt atmosferele planetelor Sistemului Solar:
- Atmosfera lui Marte creste rapid;
- Luna isi “fabrica” atmosfera proprie compusa din compusi ai sodiului;
- Atmosfera Terrei se schimba si ea, in straturile superioare formandu-se un nou gaz,
care pana acum nu exista;
- Venus ne arata o crestere marcanta de intensitate luminoasa;
- Jupiter sufera o modificare atat de puternica, incat s-a format un tub de radiatie ionizata, intre el si satelitul sau Io. De asemenea campul lui magnetic a crescut in intensitate de 2 ori;
- Uranus si Neptun au suferit recente inversari de poli si acum isi intensifica campul magnetic si devin tot mai stralucitoare.

preluare de pe:http://www.almeea.com

27 iulie 2011

Din Martie 2011 pana in 2014 vor fi mari Cataclisme la nivel Planetar

De vorba cu David

Aryana: Ce s-a intamplat pe 1 martie, deoarece ai zis ca deja oamenii au ales?
David: Atata a fost timpul. Oamenii au ales calea.

A: Si este una pozitiva?
D: Toate caile sunt pozitive, deoarece duc catre ceva bun. Omenirea se va trezi si isi va revizui atitudinea.

A: Dar or sa fie distrugeri, cataclisme?
D: Sunt distrugeri, cataclisme, dar Pamantul se curata si asta este un lucru bun.

A: Romania cum va fi?
D: Frumoasa, ca si oamenii din ea.

A: Sunt romanii oameni frumosi?
D: Da.

A: Eu nu vad asta! Eu vad ca oamenii sunt din ce in ce mai rai si mai distrugatori.
D: Cei ce sunt asa vor pleca, dar romanii sunt buni.

A: Ce putem face pentru a ajuta Terra?
D: Acum nu putem face nimic, caci am facut pana acum. De acum inainte luam ceea ce trebuie.

A: Ai spus ca trebuie sa ne conectam la vibratia Terrei. Cum putem face aceast lucru?
D: Intelegand natura si Pamantul.

A: Dar concret, cum?
D: Vezi tu, Pamantul este viu si constient. El stie ce gandesti tu, eu, sau oricare alta fiinta. Noi suntem inconjurati de energie si tot ceeea ce simtim, gandim sau facem se transmite. Totul este forma-gand-energie. Adica ceea ce dai se duce si vine inapoi. Mai ales acum! noi materializam ceea ce dorim. Daca tie ti-e frica, vei primi din ce in ce mai multa frica, daca tu dai liniste, linistea te va invalui.

A: Dar concret, ce trebuie sa facem?
D: Sa fii pozitiva, sa ai incredere, sa fi optimista.

A: Si asta imi va umple frigiderul?
D: Daca asta iti doresti, asa se va imtampla.

A: Adica, daca eu vreau bani de facturi si mancare, voi primi aceste lucruri?
D: Da, caci tu iti faci programarea si energia va deveni manifesta. Adica daca tu ai incredere, incredere vei primi. Dar trebuie sa fi un om corect, caci matricea nu poate fi pacalita.

A: Poti fi un pic mai exact?
D: Vreau sa spun ca trebuie sa fii corecta in ceea ce faci. Nu poti face rau si sa ceri bine. Nu poti minti si sa vrei corectitudine, nu poti fura si sa vrei ca Matricea sa iti dea belsug. Totul este legat. Ce faci, ce spui si ce gandesti trebuie sa fie corect. Asa se poate face.

A: Ai vazut cutremurul din Japonia, ce parere ai?
D: Da. Trebuia sa fie si vor mai fi. Pamantul se scutura.

A: Si la noi?
D: La noi vor fi alte lucruri.

A: Adica ce?
D: De ce vrei sa stii numai raul si nu binele?

A: Ca sa pot lua masuri!
D: Pai tu ai luat masuri!

A: Si stau bine sau trebuie sa ma mut?
D: Daca trebuia sa te muti, te mutai…deci eu zic ca stai foarte bine.

A: Dar multi zic ca trebuie sa ne mutam la munte.
D: Poate cei ce zic trebuie sa se mute la munte! Fiecare sta unde trebuie sa stea si unde este bine pentru el. Si in afara de asta… eu nu stau la munte si nici nu trebuie!

A: Trebuie sa mai scoatem inca o carte cu Inuaki?
D: Da, dar nu acum.

A: Unii cercetatori spun ca vor fi valuri uriase care vor matura tarmurile si vor distruge tot. Tu ce parere ai?
D: Vor fi, dar nu ajung aici.

A: Si soarele, ne va afecta?
D: Da. Rau de tot. O sa fie din ce in ce mai rau. Oamenii vor inebunii. Atunci va trebui sa sti sa te aperi.

A: Cum?
D: Aghton imi spune ca tie ti-a venit ideea.

A: Cusca Faraday?
D: Aghton zice ca da. Ce e aia?

A: O cusca din metal care creaza un camp, prin care nu poate intra nimic. Dar cat va trebui sa stam in ea?
D: De trei ori cate 2 zile.

A: Bine si dupa aia…asta inseamna ca nu o sa mai fie curent, utilitati, etc.
D: Da. Si ce?

A: Pai si cei ce stau la bloc, ce fac?
D: Eu nu stiu. Fiecare sta unde vrea sa stea.

A: Nu. Nu sunt de acord. Oamenii nu stiu ce sa faca de aia sunt debusolati.
D: Ba stiu, dar nu tin cont. Sa faca ce simt si ce vor. De altfel tu crezi ca totul este intamplator? Totul este stabilit. Va fi ce trebuie sa fie si oamenii o vor lua iarasi de la inceput.

A: Adica de la cal si caruta?
D: Nu chiar. De la un alt inceput. Vezi tu, eu stiu ce va fi, dar nu e bine sa spun. Aghton zice ca nu e treaba mea. Oricum nu va fi usor si nici placut, in viziunea oamenilor. Iti spun doar tie, ca cei ce ne conduc au reusit sa ajunga aproape de planul lor si asta ajutati de oameni. De acum inainte numai Creatorul ne poate ajuta. Ceea ce va veni este spre ajutor si nu spre distrugere. Daca nu se intampla nimic atunci va fi rau pentru oameni. Asa ca mai bine sa fie distrugeri, dar sa iesim din vibratia lor. Mai mult nu pot sa iti zic, ca Aghton zice ca nu o sa pastrezi pentru tine.
Noi nu trebuie sa aducem frica ci speranta. Oamenii stiu si ei ce va fi, dar tin cont doar cei ce trebuie si au un rol. Daca tot stai sa intrebi si nu faci nimic, atunci degeaba pierzi timpul.

A: O sa fie foamete la nivel global, adica oamenii nu vor mai avea mancare?
D: Eu vad mai mult lipsa de bani. Mancare va fi, dar scumpa. Daca vezi lucrurile asa, se poate spune ca oamenii vor fi infometati. Mai rau este ca se vor certa intre ei.

A: Adica va fi razboi?
D: Mai mult nemultumiri si cearta, la inceput, apoi poate razboi, dar asta depinde de oameni.

A: Si noi ce masuri trebuie sa luam?
D: Sa stii sa iti cultivi ceva. Asta e important. Si eu am rugat-o pe mama sa ma lase sa imi pun eu in gradina catreva rasaduri ale mele, de care sa ma ocup, ca sa invat.

A: Atunci cand vor fi radiatii, e bine sa stam in pesteri?
D: Nu stiu. Aghton zice ca e tot aia, ca radiatia ajunge de la soare pana in mijlocul Terrei. Dar va conta mult si vibratia ta personala.

A: Si cum ne putem ridica vibratia?
D: Fiind buni si pozitivi.

A: Dar e greu sa fi pozitiv in aceste timpuri.
D: E greu si sa conduci un camion si cu toate astea sunt oameni care o fac.

A: Ce imi mai poti spune?
D: Ca puteam merge pe un alt drum, poate mai fara pierderi, dar ca indiferent ce cale alegem, tot acolo ajungem. Dupa ce trec toate o sa fie bine, chiar foarte bine. Oamenii vor fi altfel, caci vor sti unde au gresit. Si lumea va fi plina de bunatate. Nu e greu! Mai e un pic. Sa stii ca exista un drum mult mai rau, dar din fericire nu suntem pe acela. Intr-un fel mare parte din oameni s-au salvat.

A: Si cu toate astea vom avea 2-3 ani de greutati?
D: Da.

A: Care incep cand?
D: Care au inceput acum, in martie.

A: Adica in 2014 va fi ok?
D: Cam asa.

A: Si sigur nu avem cutremur mare in Romania?
D: Eu nu pot spune asta.

SURSA: http://aryanahavah.ro/

Un doctor american a vindecat timp de 30 de ani cancere in faza terminala, fiind amenintat de autoritati si corporatii farmaceutice

Burzynski: Cancer Is Serious Business from BurzynskiMovie on Vimeo.

       În ultimii 30 de ani un doctor pe nume Stanislaw Burzynski a vindecat oameni de cancer. El este un medic obişnuit care conduce propria lui clinică de cercetare în Texas. Tehnicile lui non-toxice le fac pe cele folosite în mod curent pentru tratamentul tumorilor canceroase – cum ar fi chimioterapia sau iradierea până la moarte – să pară de domeniul preistoriei. Studiile oficiale arată că tratamentul său este de 3000 de ori mai eficient în tratarea şi vindecarea cancerului decât chimioterapia. Cu toate acestea, Burzynski a întâmpinat o grămadă de dificulăţi în a oferi lumii descoperirea sa – „antineoplastonii”, o metodă de terapie care vizează direct genele vinovate de apariţia cancerului.

       Pentru că nu şi-a vândut leacul revoluţionar vreuneia din concernele farmaceutice care domină piaţa, a descoperit că guvernul şi alte instituţii independente nu prea sunt dispuse să îl ajute. Mai mult, l-au dat în judecată în repetate rânduri. Ba chiar a devenit şi ţinta unor campanii negative atât în presa de specialitate, cât şi în cea destinată publicului larg, s-a încercat izolarea şi eliminarea din lumea medicală, închiderea clinicii sale şi chiar arestarea lui.
       „Burzynski” este povestea medicului şi doctorului în biochimie Stanislaw Burzynski care după zeci de ani de luptă a câştigat cea mai mare, mai complicată şi mai plină de abuzuri bătălie juridică din istoria Americii împotriva FDA – Food & Drug Administration (Autoritatea pentru Alimentaţie şi Medicamente).

       La baza victoriilor doctorului Burzynski în lupta cu guvernul Statelor Unite a stat descoperirea antineoplastonilor, particule care au drept ţintă o genă ce induce cancerul. Medicamentul său a încheiat în 2009 faza a II-a a studiilor clinice supravegheate de FDA şi a început faza finală de testare în 2011. Singurele obstacole rămase: cele 300 de milioane de dolari ce trebuie achitate în această etapă finală şi cerinţa FDA-ului ca pacienţii inoperabili să fie totodată trataţi şi cu radiaţii.
       Aprobarea antineoplastonilor va marca momentul în care pentru prima oară în istorie un simplu om de ştiinţă şi nu o companie farmaceutică va deţine un brevet şi drepturile exclusive de distribuţie pentru o descoperire medicală revoluţionară care poate salva milioane de vieţi.
       Antineoplastonii sunt responsabili pentru vindecarea unora dintre formele cele mai incurabile de cancer în fază terminală. În film sunt prezentaţi mai mulţi supravieţuitori care au ales tratamentul doctorului Burzynski în locul unei intervenţii chirurgicale, a chimioterapiei sau a radiaţiilor – împreună cu toate actele medicale pe baza cărora au fost elaborate atât fatalistele diagnostice, precum şi vindecarea completă.
 

 

 
SURSA: http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=6717
 
      Este destul de interesant pt medici sa afle ca asaceva s-a intamplat si chiar se intampla. Medicii inca continua sa dea crezare unor lucruri scrise in cartile lor, care sunt jumate adevarate, jumate false, asta pt a nu vindeca un om simplu si rapid, ci vindecarea sa vina cu cat persoana bolnava e hotarata sa plateasca multi bani pt a-si salva viata.
     
 Am scris despre cancer ca este de doua feluri: 1. cel karmic (cu care te nasti) care se vindeca numai dupa ce persoana incepe sa devina o persoana pozitiva si sa dea inapoi numai bine, echilibrand astfel balanta din trecut astfel avand sansa ca entitatea vie (tumoarea) sa se vindece si sa plece din organism.
2. cel dobandit pe timpul vietii din diverse cauze: poluare, viata nesanatoasa etc. apare atunci cand subconstientul stimulat de aceste exemple date, da startul primei celule pt a incepe procesul de autodistrugere al organismului, el nu este neaparat ireversibil, doar ca fiecare trebuie sa-si aleaga calea cum sa se vindece.
 
Un exemplu pe care eu l-am aflat ca ar vindeca cancerul si un element cheie ar fi: ficatul de vitel acesta continand celule care deobicei sunt distruse si ulterior se pot inlocui, astfel incat a vindecat boala, doar ca aici se adauga starea spirituala a persoanei respective si de asemeni echilibrul energetic.
 
       Acum sa nu credem ca o persoana care este rea si distrugatoare va putea sa se vindece usor de o boala sau alta, pt ca insasi starea energetica si emotionala atrage astfel de boli, asta trebuie retinut.
 
preluare: http://fara-secrete.blogspot.com/2011/07/un-doctor-american-vindecat-timp-de-30.html

16 iulie 2011

Legea cauzei şi a efectului (karmei)


Legea cauzei şi efectului spune că orice cauză are un efect rezultant şi fiecare efect devine cauza unui alt efect. Nu există nimic la întâmplare. Nimic nu începe un nou lanţ de evenimente. Universul e un ciclu perpetuu. Orice spunem sau facem are o consecinţă. Asta nu înseamnă că trebuie sa privim consecinta ca pe o pedeapsă. Pur şi simplu, are un rezultat. Karma e doar rezultatul sau consecinţa unei acţiuni.

Există multe expresii care ilustrează această lege: "Ce semeni, aia culegi", "Părinţii mănâncă aguridă şi copiilor li se strepezeşte gura", "Cum îţi aşterni, aşa dormi", "După faptă şi răsplată". Altfel spus, ceea ce emiţi se întoarce la tine (de fapt, nici nu te părăseşte vreodată).

E important să examinăm efectele din viaţa noastră şi cauzele lor. Trebuie să devenim conştienţi de toate alegerile pe care le facem, pentru că toate vor deveni cauzele rezultatelor de pe parcursul drumului. Dacă gândurile noastre sunt cele care ne creează viaţa, cum trebuie să ne schimbăm gândurile (cauza) pentru a obţine un efect diferit? Şi căror forţe exterioare le permitem să provoace efecte asupra vieţii noastre?

Legea karmei este legea vindecării în acţiune. Ea afirmă că nu poţi ataca o persoană, fără să te ataci pe tine însuţi. Într-un final, trebuie să simţi suferinţa pe care ai cauzat-o.

Agresiunea este o forma de proiecţie prin care încercăm să-i dăm altuia durerea noastră. Dacă suferim, dorim ca şi alţii să sufere – aşadar, agresam, iar apoi ne simţim vinovaţi. Vina menţine agresiunea în câmpul nostru energetic. Credem că am scăpat de suferinţa noastră, dar nu este aşa. Ea se află încă acolo. Apoi, într-o zi, în viaţa noastră intră cineva sau ceva care ne declanşează vina şi o aduce la suprafaţă pentru a fi vindecată. Poate că suntem agresati sau răniţi de către altcineva. Poate că doar vizionăm un film sau citim o carte care ne tulbură.

Atunci când vina se ridică la suprafaţă şi ne cuprinde, iese la lumină şi ocazia de a ne vindeca. Primim o şansă pentru a ne asuma greşelile şi remuşcările cu privire la ceea ce am spus sau făcut altuia. Avem ocazia să ne recunoaştem greşeala, să o corectăm şi să cerem iertare.

Negarea ne împiedică întotdeauna să ne manifestăm responsabilitatea adecvată pentru gândurile, sentimente-le, cuvintele şi acţiunile noastre. Până nu înlăturăm acest mecanism de negare, nu putem înfrunta adevărul despre noi înşine. Legea karmei ne asigură că vina şi ruşinea noastră vor fi conştientizate şi aduse spre vindecare. Deci, chiar dacă nu facem nimic spre a ne sparge cochilia negării, viaţa o va face, într-un final, în locul nostru, întrucât, mai devreme sau mai târziu, trebuie să ne asumăm responsabilitatea corespunzătoare.

Majoritatea dintre noi suntem mai fericiţi atunci când ne oferim benevol să ne asumăm responsabilitatea, decât atunci când suntem “forţaţi” de evenimente să o facem. De ce să ne proiectăm vina asupra celorlalţi, când aceasta creează o distanţă inutilă sau o amânare între păcatul nostru şi îndreptarea lui? De ce să-i implicăm şi pe alţii în melodrama noastră, dacă putem descoperi rădăcina suferinţei sau a fricii şi tratarea ei?

Roata karmică nu reprezintă decât oameni care îşi proiectează durerea şi încearcă să o trateze într-o relaţie cu altcineva. Ea ne oferă multe ocazii de a ne privi problemele şi de a ni le asuma.
Roata karmică nu este alimentată de electricitate. Ea se autosusţine. Prin urmare, nu încetează să se rotească.
 
Nu te dai jos de pe roata karmică, oprind-o. Te dai jos, prin asumarea propriilor probleme – o dată pentru totdeauna.
Acesta nu e însă un lucru uşor, dar avem cu toţii însoţitori puternici, iar ajutorul de care avem nevoie ne va fi dat. Trebuie să avem încredere în acest lucru. Şi, cu cât vom crede mai mult, cu atât mai repede vom avea rezultate. Arhanghelii Metatron, Gabriel, Mihail, Uriel şi Rafael, îngerul păzitor, îngerii înţelegerii, ai cunoaşterii, ai dicernământului, îngerii înţelepciunii aşteaptă momentul în care să le solicităm ajutorul. S-o facem chiar în momentul în care ne confruntăm cu situaţia în sine, înainte de a trece la fapte şi a crea efecte pe care apoi să le regretăm. Să le cerem îndrumarea şi ea ne va fi oferită.
 

Legea universala a egalităţii

Această lege afirmă că fiecare fiinţă umană este egală şi că nu putem iubi un om, în detrimentul altuia. Bărbaţii şi femeile sunt egali, rasele neagră, albă, galbenă şi roşie sunt egale. Hinduşii, creştinii, musulmanii, evreii şi budiştii sunt egali. Heterosexualii şi homosexualii sunt egali, cei bolnavi şi cei sănătoşi, cei cu handicapuri şi cei fără, sunt egali.

Pentru că toţi suntem aspecte ale lui Dumnezeu, nici unul dintre noi nu este, în esenţa lui spirituală, mai bun sau mai rău decât celălalt. Pornim toţi pe picior de egalitate, ca aspecte ale divinului. La nivelul sufletului, nimeni nu poate avea putere asupra ta, nici tu nu poţi avea putere asupra altcuiva. Sufletul nu stie de titluri, de poziţie socială sau de statut economic. Sufletul ştie doar că întâlneşte un alt suflet şi cinsteşte călătoria făcută împreună.
Iisus a mers chiar mai departe, spunând că trebuie să învăţăm să-i iubim pe toţi, până şi pe cei mai sadici criminali. El a spus: „Aşa cum aţi făcut unuia dintre aceşti prea mici, aşa Mi-aţi făcut Mie”. Iar aceasta nu este o învăţătură simplă.
Legea Egalităţii creează o punte între oameni – punte ce deschide canalul spre iubirea divină. Iubindu-se şi acceptându-se unii pe alţii, oamenii îşi pot redeştepta conştiinţa legată de iubirea lui Dumnezeu. Nimeni nu este mai spiritualizat decât altul. Din punct de vedere spiritual, noi suntem cu toţii egali. Cu toţii merităm iubire şi toţi trebuie să învăţăm să o dăruim şi să o primim fără condiţii. În lumea spiritului, nu există ierarhie.

O persoană care trăieşte conform Legii Egalităţii simte, în mod constant, că e nevoie să-şi extindă limitele şi să păşească dincolo de propria zonă de confort. Simte că e necesar să renunţe la prejudecăţi şi să-şi însuşească o perspectivă mai largă şi mai altruistă în ceea ce-i priveşte pe ceilalţi. I se cere să „intre în pielea” duşmanului său şi să înţeleagă perspectiva aceluia cu care nu este de acord.
Cel care îşi propune să respecte drepturile omului – care sunt dovada, pe planeta Pământ, a principiului spiritual al egalităţii – nu poate avea o minte îngustă şi o inimă închisă. Calea spirituală a acelora care îşi iau un angajament faţă de egalitatea dintre oameni le prezintă ocazii mereu provocatoare de a renunţa la ideile false şi limitate de a adopta un adevăr mai profund şi mai cuprinzător. O astfel de persoană îşi ia angajamentul de a-i iubi nu doar pe aceia care îi aprobă setul de valori şi credinţe, ca şi pe cei care nu o fac.
„Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face”. Aceasta este regula de aur pentru toate interacţiunile umane.

Învăţăturile separării spun că unii au dreptate şi alţii greşesc – iar cei care au dreptate trebuie să-i învingă sau să-i doboare pe aceia care nu au dreptate.
Învăţăturile egalităţii afirmă că nici una dintre părţi nu deţine adevărul întreg. Prin urmare, fiecare parte trebuie ascultată cu respect.
Calea spre pace, conform învăţăturilor egalităţii, este de a onora viziunea şi credinţele unei persoane care se află de partea opusă – chiar şi dacă nu suntem de acord cu ele.

Practica acceptării afirmă că nu e nevoie ca o persoană să fie de acord cu alta pentru a o accepta, ci doar să asculte ce are de zis, să-i respecte părerea, chiar şi dacă o face să nu se simtă în largul ei. Prin practica acceptării noi creăm egalitatea, pornind tot timpul de la atitudinea că ideea celuilalt este la fel de importantă şi demnă de a fi ascultată, ca şi a noastră.
Aceasta reprezintă un progres revoluţionar în interacţiunea umană. Este o deplasare din perspectiva deosebirii – care alimentează conflictul şi neînţelegerile, spre cea a egalităţii – care susţine pacea şi toleranţa.
 
Dacă vrem să avem pace în suflet şi pace în lume, trebuie să renunţăm la următoarele nevoi: nevoia de a avea dreptate (a considera că alţii greşesc) şi nevoia de a fi de acord.


Emiterea de judecăţi atrage după sine nerespectarea acestei legi divine.
Cu toţii avem în viaţă oameni pe care îi excludem din legea egalităţii. Suntem dispuşi să acceptăm egalitatea oricăror altor oameni şi grupuri, dar nu şi a „acestuia” – indiferent cine este acesta pentru noi.
Mai mult, în fiecare zi, fiecare dintre noi emite sute de judecăţi în legătură cu alţi oameni. Încercăm să justificăm aceste judecăţi în mintea noastră. Considerăm că sunt obiectivi, atunci când nu suntem. Îi privim pe ceilalţi, nu aşa cum îi vede Dumnezeu – cu înţelegere şi compasiune – ci aşa cum îi percepem noi la un moment dat. Nu avem perspectiva spirituală care să cuprindă întreaga imagine – şi anume, reţeaua de interconexiuni ce o influenţează pe persoana pe care o judecăm. Această perspectivă vine doar dintr-o conştiinţă eliberată de judecată.
Unul din primele lucruri pe care e necesar să le conştientizăm pe cărarea spirituală este că judecăţile noastre nu sunt corecte, nici justificabile. Ceea ce percepem nu este, în mod necesar, adevărat. Ori de câte ori vedem o persoană într-o lumină negativă, o atacăm pe ea şi, în cele din urmă, ne atacăm pe noi înşine. A considera că cineva este rău, nu numai că este supărător pentru acea persoană; este supărător şi pentru noi înşine.
Fiecare inegalitate pe care o percepem este, pur şi simplu, o eroare de percepţie. Dacă dorim să trăim o viaţă de adevăr, trebuie să ne rectificăm percepţiile de inegalitate, înainte de a le lăsa să ne influenţeze şi să provocăm astfel suferinţă pentru noi înşine şi pentru alţii.
Conştiinţa noastră este rezultatul gândurilor pe care le avem şi, dacă emitem multe gânduri negative sau neadevărate, vom fi temători şi necăjiţi tot timpul. Cu toate acestea, nu este nevoie să încercăm să ne formăm să fim pozitivi, atunci când avem gânduri negative. Acest lucru nu face altceva decât să întărească negativitatea, făcând-o să fie ceva rău sau greşit.
Trebuie doar să devenim conştienţi de gândirea noastră negativă şi să ne amintim că nici una dintre judecăţile noastre nu este corectă sau justificabilă. Trebuie doar să înţelegem judecata, fără să ne pedepsim sau să ne umilim pe noi înşine şi, pur şi simplu, să spunem: „Sunt conştient de faptul că judec”, sau „Pot vedea că mi-am închis inima şi că, atunci când ma aflu în această stare, nu privesc lucrurile corect sau drept”.
 
Conştientizarea este, prin ea însăşi, o rectificare. Nu trebuie să schimbăm nimic. Nu trebuie să negăm judecata sau să o îndepărtăm. Nu trebuie să o considerăm ca fiind ceva rău sau care necesită modificări.
 
Trebuie doar să fim conştienţi de existenţa ei şi să o tratăm cu blândeţe. Dacă ne tratăm judecăţile cu blândeţe, ne vom da seama că multe dintre ele se nasc din frică. Apoi, ne putem privi frica în faţă şi o putem aborda cu compasiune. Dacă procedăm astfel, într-un final, frica se diminuează. Frica se dizolvă întotdeauna în prezenţa iubirii. Iar judecata nu poate rămâne prezentă , atunci când ne-am luat angajamentul de a practica egalitatea.


Dacă avem nevoie de ajutor, mai ales în procesul de conştientizare a emiterii judecăţilor, dar şi în cel de raportare concretă la cei din jur, îngerul păzitor, îngerii iubirii, ai iertării, îngerii cunoaşterii, ai discernămân-tului, Arhanghelul Mihail, îngerii compasiunii, îngerii împăcării, ai păcii sau ai fraternităţii ne sunt alături şi aşteaptă chemarea noastră. Să nu ezităm să o facem, întrucât procesul de eliminare a judecătilor e anevoios şi necesită o înţelegere profundă a lucrurilor şi multă atenţie, cu atât mai mult cu cât avem în jur persoane care judecă. Iar pacea sufletului nu poate fi obţinută decât integrând această lege divină în viaţa noastră.
 

Legea polarităţii

Legea polaritatii e mai uşor de înţeles dacă ana lizăm mai întâi derivata ei, legea relativităţii. Aceasta din urmă afirmă că nici un lucru nu poate exista singur, ci doar în relaţie cu opusul său. Sus şi jos, corect şi greşit, simplu şi dificil nu există decât unul în relaţie cu celălalt. Nu putem simţi bucuria dacă nu am fost niciodată trişti, curajul, fără să fi cunoscut teama, lumina, fără să fi avut experienţa întunericului. Mai mult, nu există niciodată doar două posibilităţi.

Legea polarităţii ne spune că totul există pe un spectru şi că între extremităţile spectrului există un număr infinit de punc te. Întunericul e o lumină mai slabă; teama, un grad de curaj mai scăzut; tristeţea înseamnă mai puţină bucurie. Nimic nu este în întregime alb sau negru.
Există mii de nuanţe de gri. Prin urmare, legea polarităţii ne arată că atunci când avem de luat o hotărâre nu trebuie să rămânem cu senzaţia că avem doar două posibilităţi. Întotdeauna există mai multe opţiuni, dacă privim lucrurile mai în profunzime sau ne schimbăm perspectiva.
Consultând termometrul vom vedea că nu e posibil de delimitat unde se termină căldura şi unde începe frigul.
 
Nu există o caldură absolută şi nici un frig absolut. Aceşti doi termeni “cald şi frig” indică numai grade diferite ale aceluiaşi lucru, ce se manifestă cu frig şi cald şi care constituie numai o variantă a vibraţiei. Astfel, cald şi frig nu sunt decât doi poli a ceea ce noi numim “caldură” şi fenomenele care le însoţesc sunt manifestările legii polarităţii. Acelaşi fenomen este adevărat în cazul luminii şi întunericului, care sunt unul şi acelaşi lucru, deosebirea constând într-o diferenţă de grade între cei doi poli ai fenomenului: când ne părăseşte noaptea şi când începe ziua.
Din moment ce totul există de-a lungul unui spectru, contrariile se întrepătrund. Aşadar, în orice situaţie există toate posibilităţile în care situaţia respectivă poate evolua, iar aceasta înseamnă că orice problemă îşi are soluţia în ea însăşi, că orice eşec conţine o şansă de succes. Nu putem recunoaşte succe sul decât dacă am avut experienţa înfrângerii. Prin eşecuri ne dezvoltăm aptitudinile şi cunoştinţele care ne vor aduce succe sul.
 
Învăţăm să facem alegeri înţelepte prin experienţa pe care o câştigăm făcând alegeri gre şite. În final, nu există eşec sau alegere greşită. Există doar rezultate. Pur şi simplu am învăţat un alt mod de a nu face ceva, am aflat o altă opţiune care nu aduce rezultatele dorite. În timp, vom găsi calea cea bună.
Interpretarea legii polarităţii poate fi dusă şi mai departe, la ideea că toate posibilităţile şi înţelepciunea de care avem nevoie se află deja în noi. Prin legea reflectării, ştim că trebuie doar să ajungem la nivelul de conştiinţă la care acea înţelepciune este complet dezvoltată. Încrederea şi convingerea că drumul începe în interior şi că toate hărţile şi uneltele de care avem nevoie pentru această călătorie se află în noi vor repre zenta o transformare radicală de concepţie pentru o mare parte a societăţii moderne.

Printr-o conştientizare lucidă putem observa modul în care legea polarităţii se reflectă în viaţa noastră, ea generând manifestări pe care, cunoscând această lege, să le putem modula printr-un efort minim.
Nu suntem puşi niciodată în situaţia de a alege între necesităţile fizice ale fiinţei (ale eu-lui) şi cele sufleteşti.
 
Dansul magic al vieţii se desfăşoară într-un echilibru dinamic constant, în cadrul spectrului eu-suflet. O fi sufletul căpitanul navei, dar există şi momente când trebuie să se dea la o parte pentru a lăsa eul să-şi facă treaba, să ducă la bun sfârşit aspectul fizic al misiunii. Alteori, eul trebuie să renunţe la perspectiva lui limitată, lăsând sufletul să fie călăuza.
La fel cum ne explorăm Sinele la fiecare nivel, analizăm şi situaţiile din viaţa noastră, la multele lor niveluri, ca să vedem unde e loc pentru dezvoltare sau schimbări. E necesar să privim din toate perspectivele po sibile situaţia în care ne aflăm şi vom vedea soluţia din fiecare problemă, darul din fiecare dificultate, ocazia favorabilă din fiecare conflict. În fiecare experienţă de viaţă se află comori nepreţuite. Marea provo care constă în a le recunoaşte şi a le fructifica la maximum.
Dragostea şi ura, de pildă, sunt doua stări în aparentă total diferite; şi încă sunt grade diferite în ură şi în dragoste. De asemenea, sunt sentimente intermediare pentru care noi folosim cuvintele simpatie si antipatie, care ajung să se confunde atât de strâns încât deseori este dificil să se ştie dacă vreunul ne este simpatic sau antipatic, sau ne este indiferent. Aceste sentimente opuse nu sunt decât grade diferite ale unui sentiment unic, cum îl vom putea înţelege daca vom reflecta o clipă la aceasta.
Mulţi dintre noi am făcut experienţa personală de tranziţie rapidă, involuntară, care poate să se facă între dragoste şi ură şi invers, în propria persoană şi în a altora, printr-un proces de alchimizare. În cazul de faţă, iertarea, compasiunea sau înţelegerea sunt fenomene ce pot declanşa alchimizarea unor resentimente în iubire.
Astfel, putem suprima părţile negative ale unui fenomen psihic prin focalizarea asupra polului opus celui pe care vrem să-l anihilăm. Vom reuşi astfel să cultivăm în fiinţă calităţi prin transmutarea vibraţiilor negative în vibraţii pozitive, în diferite grade, din ce în ce mai elevate. Înţelegând cât mai bine această lege şi aplicând-o vom fi capabili de a ne stapâni sentimentele, de a ne modifica predispoziţiile, de a ne modela personalitatea după cum considerăm că o putem alinia binelui personal cel mai înalt.

Deşi ne dorim acest salt calitativ, deseori avem nevoie de o energie care să declanşeze sau să susţină ascensiunea, fie că e vorba de încredere, înţelegere, forţă, iubire sau curaj. Acest surplus energetic ni-l pot oferi îngerii. În funcţie de situaţia în care suntem sau de fenomenul pe care dorim să-l modulăm, putem apela îngerii cu vibraţia specifică. Îngerul păzitor, care solicită pentru noi ajutorul îngerilor specializaţi, sau arhanghelul Uriel, care are rol alchimizator, pot fi apelaţi în orice situaţie.
 

Legea reflectarii

Legea reflectării afirmă că ceea ce e deasupra, la fel şi dedesubt, ceea ce e înăuntru, la fel şi în afară. Fiecare din noi are întreg universul în interiorul său – fiecare om este o reprezentare a universului la nivel microcosmic. Iar Universul, la rândul său, ne reprezintă pe fiecare la nivel macrocosmic.
Legea reflectării ne spune că totul există la fiecare nivel de realitate. Prin urmare, persoana care-ţi doreşti să devii există deja în tine. Transformarea personală înseamnă înţelegerea profundă a firii noastre divine – trebuie să învăţăm să ne mişcăm permanent între sfera fizică şi cea spirituală, între perspectiva eului şi cea a sufletului şi, în cele din urmă, să vedem toate perspectivele în acelaşi timp.
Există o armonie, un raport, o corespondenţă între diferitele planuri de manifestare a vieţii şi a fiinţei. Tot ceea ce conţine universul emană din acelaşi izvor; aceleaşi legi, aceleaşi principii, aceleaşi caracteristici se aplică la fiecare unitate sau la orice combinaţie de unităţi, de activităţi şi fiecare dintre ele manifestă propriile sale fenomene pe propriul său plan.
Dumnezeu a creat omul după chipul şi asemănarea sa. Cu alte cuvinte, omul este o reflectare a divinităţii. “Precum în cer aşa şi pe Pământ” ne spune Iisus în rugăciunea “Tatăl nostru”. Ceea ce nu se potriveşte cu această reflectare face parte din experienţa umană.
Din perspectiva experienţei umane, această lege ne spune că fiecare persoană pe care o întâlnim ne reflectă înapoi ceva legat de noi înşine. Viaţa din planul orizontal (lumea exterioară) este o oglindă a ceea ce se întâmplă în conştiinţă (lumea interioară).
Mulţi dintre noi încercăm să găsim soluţii pentru problemele din relaţii privind mai întâi tiparele comportamen-tale interpersonale şi încercând să le schimbăm. Acest lucru nu e valabil decât uneori, întrucât ignoră cauzele care au declanşat respectivele probleme, ca şi structura persoanelor implicate.
Problemele de natură exterioară reflectă problemele de natură interioară. Dacă ne urâm pe noi înşine şi dacă ne e ruşine de vreun aspect din viaţa noastră, nu vom putea să acţionăm cu consecvenţă într-un mod iubitor faţă de altcineva. Este vorba de relaţia conflictuală pe care o avem cu noi înşine. Există blocaje sau obstacole în conştiinţa noastră. Nu vrem să ne vedem prejudecăţile, să ne uităm la suferinţa sau mânia noastră. Nu vrem să înţelegem de ce îi minţim pe alţii sau nu ne ţinem promisiunile. Nu vrem să ne analizăm frica şi nesiguranţa sau să verificăm de ce suntem ambivalenţi ori tensionaţi. Considerăm că relaţiile ar trebui să fie distractive şi ar trebui să ne distragă atenţia de la problemele pe care le avem şi că nu ar trebui să ne facă să muncim.
 
E necesar să ne găsim curajul de a privi aceste impedimente şi a le remedia. Greşeala face parte din experienţa umană - ne arată că suntem oameni. Ea are rostul de a ne oferi ocazia să învăţăm şi să evoluăm.
 
Cu cât profităm mai curând de această ocazie, cu atât vom învăţa şi vom evolua mai repede, altfel vom repeta greşelile până când vom fi dispuşi să învăţăm din ele.

Nu se pune problema de a încălca această lege, pentru ca universul nostru interior se reflectă încontinuu în universul exterior, indiferent de starea de spirit sau de gradul de evoluţie pe care îl avem. Ci mai degrabă să urmărim să ne recunoaştem ca fiind reflectarea divinităţii şi să împlinim scopul pentru care am fost creaţi. Dar cum ajungem să facem acest lucru? Pentru că suntem implicaţi prea mult în sentimente de vină, ruşine şi în proiecţie reciprocă, astfel încât nu mai putem vedea ce anume ne aparţine nouă şi ce aparţine celorlalţi. De fapt, este foarte simplu, dar trebuie să ne reamintim acest lucru, întrucât tendinţa de a proiecta este foarte puternică.
Dacă suntem furioşi sau trişti, cine este responsabil pentru furia şi tristeţea noastră? Dacă învinuim, criticăm sau încercăm să reparăm ceva, cine este responsabil pentru cuvintele noastre? Dacă ne plângem de milă, pretinzând că suntem victime sau ne rănim intenţionat, cine este responsabil pentru comportamentul nostru?
 
Ceilalţi oameni s-ar putea să ne declanşeze aceste stări, dar noi suntem responsabili pentru tot ceea ce gândim, simţim, spunem sau facem. Deseori ştim că suntem responsabili, dar nu îndrăznim să ne asumăm răspunderea. Asumarea se exersează şi este un semn al maturităţii emoţionale şi spirituale.
Altfel, vom continua să ne proiectăm lucrurile personale asupra altor oameni. Există foarte multe modalităţi de a proiecta şi cu toţii suntem extrem de inventivi atunci când se pune problema de a crea noi metode. Înţelegerea felului în care ne proiectăm ne poate ajuta mult, dacă avem curajul de a privi acest proces. Însă toate formele de proiecţie pot fi reduse la un simplu mesaj: „Nu e vorba despre mine, ci despre tine”. Acesta este substratul. Refuzăm să ne uităm la ceea ce ne aparţine şi încercăm să transmitem totul celuilalt. Proiecţia este un mecanism al negării (nu eu sunt cauza) şi al exteriorizării sau asumării false a răspunderii (tu eşti cauza).
Cu toţii avem tendinţa de a refuza să recunoaştem şi sa ne asumăm răspunderea că am făcut o greşeală.
 
Pentru că ne e teamă şi refuzăm să ne simţim vinovaţi sau ruşinaţi, prin urmare, evităm să ne asumăm responsabilitatea. Dar, procedând astfel, nu mai avem ocazia de a ne îndrepta greşelile. Acest tipar este un cerc vicios. Evitând recunoaşterea şi asumarea, dăm vina pe ceilalţi – iar aceştia ne răspund, învinuindu-ne la rândul lor. Ciclul de atac şi contra-atac continuă la infinit, până când cineva îşi face curaj şi ia atitudine.
 
Cealaltă persoană se va simţi eliberată şi odată ce înţelege că nu vrei să o învinuieşti sau să o umileşti, nu se va mai simţi ameninţată, chiar mai mult va avea respect pentru curajul dovedit.
Iisus ne-a vorbit despre spovedanie. Aceasta presupune sa-ti recunoşti vina, să-ţi asumi greşeala şi să-ţi ceri iertare. Un asemenea gest este foarte puternic; este ceva care te transformă profund.

Cheia integrării corecte a acestei legi în viaţa noastră este recunoaşterea. Recunoaşterea propriilor gânduri, sentimente, cuvinte şi acţiuni, asumarea lor şi recunoaşterea reflectării divinităţii în noi înşine. Sunt procese care se produc simultan. Recunoaşterea şi asumarea a ceea ce ne aparţine atrage după sine răspunsul din noi înşine a acelui aspect divin recunoscut. Cu cât facem mai des acest lucru, cu atât accelerăm procesul cunoaşterii de sine şi al recunoşterii scânteii divine din noi.
Cunoaşterea de sine nu e un lucru uşor. Dumnezeu ne-a dăruit întreaga libertate pentru a reuşi acest lucru şi o lume în care să ne oglindim. Ne-a mai dăruit o mulţime de îngeri care să ne asiste în acest proces. Să nu ezităm să cerem ajutorul îngerului păzitor, Arhanghelului Metatron, îngerilor cunoaşterii, ai discernământului, ai fiinţei, îngerilor maturităţii sau ai iertării.