Se afișează postările cu eticheta prorociri. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta prorociri. Afișați toate postările

28 septembrie 2011

PROFEŢIILE CUTREMURĂTOARE despre MOLDOVA ale SF.Ierarh VARLAAM MITROPOLIT al MOLDOVEI între anii 1632-1653



Sf. Ierarh Varlaam
(Document domnesc descoperit de Paul de Alep intr-un sipet al lui Duma Negru despre vremurile din urma ale Moldovei, de la Mitropolitul Varlaam)

“Dupa plecarea mitropolitilor fanarioti vor urma oameni nevrednici la scaunul Moldovei, care vor incerca sa vanda dreapta credinta. Amestecurile de credinta drept-maritoare cu cele papistasesti si paganesti nu vor mai fi (nu vor mai fi considerate ca) o uraciune si o urgie inaintea lui Dumnezeu.

Oamenii se vor vinde intre ei, vor fi taieri de sabie intre frati pentru putere si ranguri pamantesti.

Moldova va fi rupta si impartita dupa bunul gust al puterii de la Rasarit, prin sfaturi marsave si ticaloase. La vremea din urma o hiara rosie cu multe capete va inghiti intreaga Europa crestina, iar oamenii se vor salbatici mai rau ca fiarele.


Oamenii se vor inrai si vor strica obiceiurile pamantului, inmultindu-se intre ei ca dobitoacele fara nicio nerusinare, lepadand Sfanta Taina crestina a nuntii. Vor defaima obiceiurile crestinesti dedandu-se la tot felul de obiceiuri straine, iar paganii se vor amesteca cu sange crestinesc. Mare urgie va fi atunci.

Domnii pamantului vor fi oameni vanduti satanei, care nu vor mai purta grija poporului drept-credincios.

Mosiile stramosesti vor fi calcate cu japca si luate de straini dupa bunul lor plac, lucru nemaiintalnit in curgerea timpului in Moldova.

Biserica stramoseasca va fi rusinata de noile obiceiuri paganesti si papistasesti, aduse cu sila de vladicii lor cu apucaturi satanicesti. Oamenii afierositi lui Hristos cu slujba vesnica vor lepada sfantul chip si fagaduinta inaintea lui Hristos, dedandu-se la viata lumeasca de dinainte.

La vremea cea din urma, pamanturile nu-si vor mai da roada lor, padurile vor fi taiate, iazurile vor fi secate, oamenii vor vinde mosiile fara de rusine, uitand ca stramosii lor le-au pastrat cu sabia.

Legile crestinesti ale tarii vor fi lepadate, iar hrisoavele voievodale vor fi luate in ras, iar conducatorii netrebnici vor face legamant cu fiara apocaliptica. Vlastarele moldovenesti, urmasii domnilor si boierilor de demult, se vor deda la obiceiuri si apucaturi ieftine.

Barbatii vor schimba obiceiul dumnezeiesc al demnitatii lor si se vor acoperi in straie femeiesti, iar femeile vor umbla precum barbatii. Adunarile din sarbatori si toate obiceiurile pamantu-lui vor fi schimbate in obiceiuri si apucaturi salbatice, paga-nesti, aducand in Moldova in locul jocului de sarbatoare jocuri de la salbatici.

La vremea de apoi, pe pamanturile Moldovei va domni saracia, jalea, moartea, spaima, frica si omul nu va mai fi stapan in batatura lui. Vor pune domnii pamantului biruri si legi cum n-au mai fost de la intemeierea Moldovei. Vor pune biruri si pe aerul lasat de Dumnezeu.

Hiarele pamantului si pasarile si toate dobitoacele isi vor schimba firea lor si vor aparea alte feluri de dobitoace, iscodite dupa mintea omului, care vor fi slabe la trup si fara de folos.

La vremea cea din urma, oamenii se vor strange unii langa altii in tot felul de nascociri, lepadand truda satului, munca va fi o rusine, rusinea va ramane un obicei, iar cei drepti vor fi considerati nebuni. Se vor insela unii pe altii crezand ca asta e legea lui Dumnezeu.

Si, in cele din urma, ultima randuiala a pamantului: se vor dezgropa oasele parintilor si stramosilor nostri, vor fi daramate bisericile, vor fi lepadate randuielile crestinesti si vor iesi un soi de oameni care, tot in numele lui Dumnezeu, vor face biserici fara cruce, vor nesocoti Sfanta Jertfa si, in cele din urma, o vor amesteca in slujire cu paganii.

Asa arata Apocalipsa Sfintei Carti a Scripturii, ca la vremea din urma, cand veti vedea uraciunea pustiirii in locul cel sfant, razboaiele pe alocurea, urgiile si uciderile intre oameni, lepadarea pruncilor din pantecele femeiesti si oameni cautand linistea de la un capat al altuia al pamantului, cand graiurile se vor amesteca ca alta data in Babilon, si sfarsitul va fi aproape.

Moldova cea frumoasa si bogata, plina de daruri dumnezeiesti, plina de locasuri sfinte, plina de oameni harnici si credinciosi, va cadea in mainile paganilor si a necredinciosilor, iar caderea ei va fi mai grea decat caderea Constantinopolului din vremea maritului nostru domn Stefan cel Mare si Sfant.

Binecuvantat a fost pamantul Moldovei si nerusinata a fost ocara oamenilor, care, prin faptele si apucaturile lor stricate, vor intoarce pe voievozi in morminte si vor face pe stramosi sa lacrimeze sub glie, stand cu fruntea plecata in fata Marelui Stapan Hristos pentru rusinea lasata de urmasii lor“.

(Document din Moldova dat de Mitropolitul Varlaam Mitropolitului Macarie cu prilejul calatoriei prin Moldova, adus de la pustnicii de la schitul lui Zosima din tinuturile Neamtului – cu titlu l „Proorocii despre vremurile din urma si caderea crestineasca a Moldovei”)


…despre viaţa SF. Ierarh Varlaam citez>Sfintii Ocrotitori ai Moldovei:

Sfântul Mitropolit Varlaam a păstorit Mitropolia Moldovei între anii 1632-1653, în timpul domnitorilor Alexandru Iliaş, Miron Barnovschi, Moise Movilă şi Vasile Lupu. Provenind dintr-o familie de răzeşi, care se numea Moţoc, din Borceşti, sat dispărut situat lângă Târgu-Neamţ, Mitropolitul Varlaam s-a născut în jurul anului 1590.

Numele său de botez a fost Vasile. Din tinereţe şi-a îndreptat paşii spre Schitul Zosim de pe valea pârâului Secu, unde a învăţat carte şi limbile slavonă şi greacă. Pe aceeaşi vatră, Vornicul Nestor Ureche şi soţia sa Mitrofana au ctitorit în 1602 Mănăstirea Secu în care a început să funcţioneze şi o şcoală.

Tânărul Vasile Moţoc a intrat în obştea noii mănăstiri, unde a fost călugărit cu numele de Varlaam. Fiind bun povăţuitor, a fost numit egumen al mănăstirii. Cu multă osârdie, cuviosul Varlaam s-a adâncit în tainele cărţilor, traducând Scara (Leastviţa) Sfântului Ioan Scărarul (1618). Apoi, pentru strădaniile şi virtuţile sale el a fost cinstit cu rangul de arhimandrit.

Ajungând sfetnic de încredere al domnitorului Miron Barnovschi, în anul 1628, arhimandritul Varlaam este trimis la Kiev şi Moscova în vederea cumpărării de icoane pentru mănăstirile Dragomirna şi Bârnova şi pentru biserica ctitorită de domnitor în Iaşi. Săvârşind aceasta, Varlaam s-a întors în ţară, dar primind vestea morţii Mitropolitului Anastasie Crimca (1629) şi pe cea a înlăturării domnului Miron Barnovschi, s-a retras la Mănăstirea Secu.

În anul 1632, în timpul domniei voievodului Alexandru Iliaş, prin lucrarea lui Dumnezeu, arhimandritul Varlaam a fost chemat să păstorească Mitropolia Moldovei în locul Mitropolitului Atanasie (1629-1632), care s-a mutat la cele veşnice şi a fost înmormântat la Mănăstirea Bistriţa, Neamţ.

Noul Mitropolit unea învăţătura cu rugăciunea şi cuvântul înţelept cu fapta cea bună. În timpul păstoririi învăţatului Mitropolit Varlaam, Mitropolia Moldovei s-a bucurat de mult ajutor din partea binecredinciosului domnitor Vasile Lupu. Sprijinit şi de Sfântul Mitropolit Petru Movilă al Kievului, Mitropolitul Varlaam a înfiinţat prima tipografie românească din Moldova, în anul 1640, pe care a instalat-o la Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi.

Înţelept apărător al dreptei credinţe şi al unităţii Bisericii Ortodoxe în vremuri tulburi, Mitropolitul Varlaam s-a ocupat îndeaproape de organizarea Sinodului de la Iaşi din anul 1642, care a îndreptat şi aprobat Mărturisirea de credinţă alcătuită de Mitropolitul Petru Movilă al Kievului în 1638, pentru a da clerului şi credincioşilor ortodocşi o călăuză în lupta lor împotriva rătăcirilor de la Sfânta Tradiţie a Bisericii. Vrednicul Mitropolit Varlaam al Moldovei era preţuit atât în ţară, cât şi în afara ei.

Astfel, pentru evlavia şi înţelepciunea sa, Mitropolitul Varlaam s-a numărat, în anul 1639, între cei trei candidaţi propuşi pentru ocuparea scaunului de Patriarh ecumenic al Constantinopolului. Ca un păstor bun şi harnic, Mitropolitul a tipărit la Iaşi mai multe cărţi de slujbă şi de apărare a credinţei ortodoxe, şi anume: Cazania, Cele şapte taine, Răspunsul împotriva catehismului calvinesc, Pravila, Paraclisul Născătoarei de Dumnezeu şi altele.

Lucrarea sa intitulată Cazania sau Carte românească de învăţătură la duminicile de peste an, la praznice împărăteşti şi la sfinţi mari (1643) a fost prima carte românească tipărită în Moldova, numărându-se până astăzi între cele mai de seamă scrieri din istoria vechii culturi româneşti. Ea s-a răspândit în toate provinciile româneşti, dar mai ales în Transilvania, unind în cuget şi credinţă pe românii locuind de o parte şi de alta a munţilor Carpaţi.

În timpul păstoririi Mitropolitului Varlaam al Moldovei a fost zidită frumoasa biserică a Mănăstirii „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi, ctitoria cea mai de seamă a domnitorului Vasile Lupu. În această biserică, sfinţită în anul 1639, Mitropolitul Varlaam slujea adeseori şi binevestea Evanghelia lui Hristos cu râvnă şi înţelepciune. În anul 1641, în această biserică, evlaviosul Mitropolit Varlaam a aşezat moaştele Cuvioasei Parascheva, dăruite domnitorului Vasile Lupu de Patriarhia Ecumenică de Constantinopol, în semn de recunoştinţă pentru ajutorul oferit de el acesteia, în vremea Patriarhului ecumenic Partenie.

Prin evlavia sa, Mitropolitul Varlaam a sporit mult în rândurile credincioşilor cinstirea Sfintei Cuvioase Parascheva. Pentru a întări credinţa ortodoxă şi a-i lumina pe tineri, Mitropolitul Varlaam l-a îndemnat pe domnitorul Vasile Lupu să întemeieze la Iaşi, în anul 1640, prima şcoală de grad înalt din Moldova, după modelul Academiei duhovniceşti de la Kiev, înfiinţată acolo de Sfântul Ierarh Petru Movilă. Noul aşezământ de cultură din Moldova, în care se preda în limbile greacă, slavonă şi română, se afla în incinta Mănăstirii „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi, având la început şi profesori trimişi de Mitropolitul Petru Movilă al Kievului, ca semn că nu şi-a uitat patria sa, Moldova.

După ce domnitorul Vasile Lupu a pierdut scaunul domnesc în anul 1653, Mitropolitul Varlaam, dornic de linişte şi de rugăciune, s-a retras la mănăstirea sa de metanie, Secu, după cum mărturiseşte cronicarul Miron Costin. Vrednicul Mitropolit a mai trăit patru ani, în smerenie, în rugăciune şi în vieţuire sfântă, strămutându-se la veşnicele locaşuri către sfârşitul anului 1657. Toate cele agonisite în timpul vieţii sale le-a dăruit Mănăstirii Secu. Marele Mitropolit Varlaam al Moldovei a fost înmormântat în zidul de miazăzi al bisericii Mănăstirii Secu.

Pentru râvna sa în apărarea dreptei credinţe, pentru vieţuirea sa sfântă şi pentru lumina duhovnicească pe care a dăruit-o poporului român dreptcredincios, la propunerea Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, în data de 12 februarie 2007, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a înscris în rândul sfinţilor din calendar pe învăţatul Mitropolit Varlaam al Moldovei, cu zi de pomenire la 30 august. Cu ale lui sfinte rugăciuni, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluieşte-ne pe noi.


preluare de pe sursa: BLOG CREȘTIN ORTODOX

16 septembrie 2011

Semnele timpului

Cu toate ca timpul venirii celei de a doua a Mantuitorului n-a fost precizat, si aceasta datorita faptului ca Domnul Iisus Hristos a atras atentia tuturor ca sa fie pregatiti, caci atunci cand nici nu se vor gandi va veni Fiul Omului, uneori si Apostolii au crezut ca venirea Fiului Omului e foarte aproape (1 Petru 4,7; 1 Ioan 2,18). Alteori insa, cand s-au ivit neintelegeri intre credinciosi pe aceasta tema, deoarece unii socoteau ca ziua Domnului a si venit, iar altii ca ea nu va veni, Apostolii au fost nevoiti sa le dea lamuriri spunandu-le ca ea se va produce intr-un timp mai indepartat, dar certitudinea ei ramane. In acest sens au procedat Sfintii Apostoli Petru si Pavel (2 Petru 3, 4; 1 Tesaloniceni 5,1; 2 Tesaloniceni 2, 1). Totusi, din cele spuse de Mantuitorul Apostolilor Sai in legatura cu a doua Sa venire, de asemenea din cele ce se cuprind in unele Epistole pauline si in Apocalipsa, rezulta ca Parusia Domnului va fi precedata de anumite semne, din implinirea carora se va putea deduce ca ca nu este departe. Aceste semne sunt:

Propovaduirea Evangheliei la toate neamurile Intre profetiile facute de Mantuitorul cu privire la sfarsitul lumii este si aceasta: "Si se va propovadui aceasta Evanghelie a imparatiei in toata lumea, spre mantuire la toate neamurile, si atunci va veni sfarsitul" (Matei 24,14). Din aceasta profetie nu rezulta ca Evanghelia va fi primita de toate popoarele, de asemenea nici faptul ca sfarsitul va veni indata ce Evanghelia va fi propovaduita la toata lumea. Asadar, esentialul este ca la toate popoarele din lumea intreaga, indiferent de multimea lor si de locul in care traiesc, sa se fi vestit Evanghelia prin propovaduitori, indiferent daca ea va fi primita sau nu.

Ivirea de prooroci mincinosi si caderea multora de la credinta, precum si inmultirea faradelegilor intre oameni Despre aparitia proorocilor mincinosi, Mantuitorul spune: "Si multi prooroci se vor scula si vor amagi pe multi si din pricina faradelegii se va raci dragostea multora" (Matei 24,11-12). Sfantul Apostol Pavel descrie astfel timpurile grele ce vor veni in zilele de apoi: "Pentru ca oamenii vor fi iubitori de sine, nemultumitori, necuviosi, lipsiti de dragoste, neinduplecati, clevetitori, neinfranati, cruzi, neiubitori de bine, vanzatori, necuviinciosi, ingamfati, iubitori mai mult de desfatari decat de Dumnezeu, avand infatisarea credintei adevarate, dar tagaduind puterea ei" (2 Timotei 3,2-5). "Inmultirea faradelegii" se va produce, pe de o parte, datorita amagirii multor oameni de catre prooroci mincinosi, iar pe de alta, ca urmare a slabirii si decaderii de la credinta a unora.

Venirea lui Antihrist Numele de Antihrist inseamna adversar sau dusman al lui Hristos. El se refera fie la dusmanii lui Hristos in general, fie la o persoana anume, diavolul, sau o unealta a sa, un trimis al Satanei, spre a-L combate pe Hristos, si care-i va atrage la ratacire pe multi. Puterea lui insa va inceta la venirea Domnului. Sfantul Apostol Ioan zice: "Copii, este ceasul de pe urma, si precum ati auzit ca vine antihrist, iar acum multi antihristi s'au aratat - de aici cunoastem ca este ceasul de pe urma" (1 Ioan 2, 18), iar Sfantul Apostol Pavel spune: "Sa nu va amageasca nimeni in nici un chip...; ca va veni intai lepadarea de credinta si se va arata omul pacatului, fiul pierzarii, potrivnicul... cel fara de lege, pe care Domnul Iisus il va ucide cu Duhul gurii Sale si il va nimici cu stralucirea venirii Sale. Iar venirea aceluia va fi lucrarea lui Satan insotit de tot felul de puteri si de semne si minuni mincinoase" (2 Tesaloniceni 2,3, 8-9).

Venirea pe pamant a lui Enoh si Ilie Acestia sunt cei doi martori ai Domnului, care au fost ridicati cu trupul la cer, si care vor fi trimisi de Domnul pe pamant, pentru a-L predica oamenilor pe Hristos. In lupta cu Antihrist, ei vor fi rapusi si omorati, dar dupa trei zile si jumatate vor invia, iar peste cei ce s'au bucurat de moartea lor va cadea frica mare (Apocalipsa 11,3-11).

Multe si mari catastrofe in natura si intre oameni Atragandu-le atentia Apostolilor sa nu se lase amagiti de invatatori si prooroci mincinosi care vor veni in numele Lui, Mantuitorul le-a spus semnele care vor trebui sa se intample mai inainte de sfarsit, cu toate ca acesta nu va veni indata (Luca 21, 9); asemenea semne vor fi: foamete, seceta, ciuma, cutremure de pamant, intunecari de soare si de luna, razboaie si vesti de razboaie (Matei 24, 4; Marcu 13,7-13; Luca 21,9-19). Astfel de fenomene au fost totdeauna, dar acuma se vor inmuiti, prin ele Dumnezeu voind sa arate ca acestea trebuie sa se intample mai inainte de a veni sfarsitul.

Convertirea poporului evreu la crestinism Unul din semnele cele mai semnificative cu privire la a doua venire a Domnului va fi convertirea poporului evreu la crestinism. Acest eveniment important a fost profetit si in Vechiul Testament de proorocul Osea astfel: "Fiii lui Israel se vor intoarce la credinta si-L vor caula pe Domnul Dumnezeul lor si pe David, imparatul lor, iar la sfarsitul zilelor cele depe urma se vor apropia cu infricosare de Domnul si de bunatatea Lui" (Osea 3, 5). Sfantul Apostol Pavel spune si mai clar: "Pentru ca nu voiesc sa nu stiti voi, fratilor, taina aceasta ... ca impietrirea lui Israel s'a facut in parte, pana ce va intra tot numarul paganilor. Si asa tot Israelul se va mantui, precum este scris: Din Sion veni-va Izbavitorul si va indeparta nelegiuirile de la Iacov; si acesta este legamantul Meu cu ei, cand voi ridica pacatele lor" (Romani 11,25-27).

Aratarea pe cer a semnului Fiului Omului Semnul Fiului Omului este crucea, fiindca prin ea Mantuitorul a castigat biruinta asupra mortii. Despre aratarea acestui semn, Mantuitorul a spus: "Atunci se va arata pe cer semnul Fiului Omului ... si vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii cerului cu putere si cu slava multa" (Matei 24, 30). Fara indoiala, toate aceste semne se vor intampla inainte de a doua venire a Domnului, dar ordinea in care care vor aparea ramane necunoscuta. Implinirea lor va fi insa un indiciu ca sfarsitul lumii este aproape, deci cei ce nu s'au pocait vor avea posibilitatea sa se indrepte macar in ceasul al unsprezecelea. Tinand seama dc cele cuprinse in Scriptura Noului Testament, ne putem face o imagine despre modul in care se va petrece Parusia Domnului. La aparitia pe cer a semnului Fiului Omului (Matei 24,30) si la sunetul arhanghelului din trambita lui Dumnezeu (1 Tesaloniceni 4,16), precum si la glasul Fiului lui Dumnezeu (Ioan 5,28), Domnul Se va pogori din cer imbracat in slava si cu putere multa, inconjurat de ingerii Sai (Matei 24,30, 16,27). El va veni in acelasi trup preamarit cu care a inviat si S'a inaltat la cer (Faptele Apostolilor 1, 11). In aceeasi clipa se va produce prefacerea lumii sau schimbarea chipului lumii acesteia (2 Petru 3,12-13), invierea mortilor si schimbarea trupurilor celor vii (1 Tesaloniceni 4,16-17; 1 Corinteni 15,51). Revenit pe noul pamant, Domnul Se va aseza pe scaunul de judecata, fiind inconjurat de ingeri, de apostoli si de sfinti (Matei 19,28; Luca 22,30; 1 Corinteni 6,2).

Am mentionat mai inainte ca schimbarea chipului acestei lumi sau prefacerea ei, a doua venire a Domnului si invierea mortilor se vor petrece oarecum deodata: lumea se va preface cu iuteala de fulger, din pamantul transfigurat vor invia trupurile mortilor, iar ale celor vii se vor schimba si deodata cu acestea va avea loc Parusia. De fapt, atat cauza prefacerii lumii, cat si a invierii mortilor va fi a doua venire a Domnului, de aceea ziua in care vor avea loc toate acestea se numeste "Ziua Domnului Iisus" (1 Corinteni 5,5; 2 Corinteni 1,14). Ea insa poarta si alte numiri: ziua cea de apoi (Ioan 6,39; 11, 24; 12,48), ziua Domnului cea mare si slavita (Faptele Apostolilor 2,20), ziua cea mare (Iuda 1, 6), ziua mantuirii (2 Corinteni 6,2), ziua veacului (2 Petru 3,18), ziua Fiului Omului (Luca 17, 24), iar fiindca in aceasta zi se va face judecata universala, ea poarta numeroase numiri si in legatura cu aceasta: ziua judecatii (Matei 11,22; 2 Petru 2, 9), ziua cercetarii (I Petru 2, 12), ziua cea mare a maniei (Apocalipsa 6,17), ziua maniei si aratarii dreptei judecati a lui Dumnezeu (Romani 2,15).

Daca Sfantul Apostol Petru spune ca in ziua Domnului "stihiile lumii vor arde" (2 Petru 3,10), aceasta inseamna ca lumea innoita, transfigurata, numita de Apostol "ceruri noi si pamant nou" (2 Petru 3,13) trebuie sa fie precedata de descompunerea lumii actuale, in scopul de a se curati si innoi, asa dupa cum si oamenii trebuie sa treaca prin moarte si putrezire pentru a invia cu trupurile nestricacioase si nemuritoare. Caci precum inainte de a-l crea pe om, Dumnezeu a creat lumea in care sa vietuiasca, asa si la sfarsitul lumii va transfigura lumea prezenta, dandu-i un chip nou, potrivit cu noul chip al oamenilor



preluare de pe sursa: http://www.razboiulnevazut.org/articol/84/Semnele-timpului

25 august 2011

Proorociri


A proorocit avva Neofit Pustnicul, un nevoitor isihast român, că “vor fi cu miile cei ce vor Urma Calea cea de Taină a Isihiei.

Grele vor fi schimbările Lumii, dar tot aşa de minunate vor fi şi Renaşterile Spirituale ale multora.

Va coborî din Munte şi din Peşteri Lucrarea cea de Taină a Isihiei până în Inima Oraşelor şi mulţi tineri, aparent neştiutori, se vor Trezi cu tărie la o Viaţă de Duh asemănătoare celei din vechime.

Minunată va fi această Înviere tocmai acolo unde moartea se crede stăpână!

Duhul Cel Prea Sfânt îşi va arăta Puterea mai presus de toate.

Lucrarea cea de Taină a Isihiei va înflori în pustiul multor Inimi ce vor deveni apoi Ceruri Întrupate [...]

Lucrarea cea de Taină a Isihiei va fi Taina Viitorului Lumii noastre.

Istoria ce vine va fi cea mai teribilă confruntare dintre Lumină şi întuneric, dintre Duhul Vieţii şi al morţii.

Dar Puterea Luminii va fi atât de mare încât va depăşi toate legile fireşti”.

(Testament Avvei Arsenie, in Gheorghe Ghelasie – Isihasm. Dialog in Absolut, Ed. Axis Mundi, Bucuresti)
Parintele Iustin Parvu



Să ne întipărim în inimă şi cuvintele Duhovnicului Neamului, Părintele Justin Parvu: „Ţara Românească este o ţară sfinţită, cu un popor sfinţit. Noi putem fi străjerul Europei. Ortodoxia noastră românească a rămas cam singura de strajă, în splendoarea ei de demnitate şi prestigiu. Aşa că: străjuiţi bine! Neamul acesta nu şi-a pierdut încă seva!”

preluare de pe Sursa: 2012 – Mit şi Adevăr — sfârşit şi / sau început -? DE LA LUME ADUNATE !!! PAX Et LUX !