Se afișează postările cu eticheta educatie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta educatie. Afișați toate postările

15 februarie 2013

Ce urmeaza saraciei, dezintegrarii sociale, frustrarilor si eliminarii sistemului edicational ? Fara dicutie, o violenta de nedescris pe straile oricarui oras, asa zis capitalist. Atentie Romania, America este aici !











Situatie din ce in ce mai dificila economic si social, iar cei ce in urma cu zeci de ani, criticau regimul communist, acum tac si dau impresia ca totul merge bine. Oare ei erau atunci romani si acum sint americani sau au fost dintotdeauna americani si occidentali? Sau poate sa fi fost tradatori de tara si noi nu stiam in acel moment?
De ce tac ziarele si posturile de televiziune si radio si nu spun nimic de dezastrul economic si social spre care ne indreptam? De ce tac cei ce aruncau cu noroi in Ceausescu si sistemul trecut, spunind cit de rau era si acum raul este si mai mare, iar ei il aproba tacind?
Eram cu totii interesati sa auzim ce mai spune Europa Libera si Vocea Americii, ascultam bruiat si ne dadeam seama ca mai sint si altii care stiu din realitatile romanesti, numai ca ei le si spuneau. De ce nu le mai spun, oare Europa nu mai este libera si este incatusata de coruptie si scandaluri politice, iar America nu mai are voce, sau nu mai are voce sa se critce singura si prefera in continuare sa critice pe altii si sa aleaga presedinti care sa inchida gura celor care critica America?
Ascult la radio, posturi din toata lumea si vad ca in UE se cinta majoritar melodii americane, cu toate ca noi europenii avem cintareti deosebiti, atit in Spania, Italia, Grecia, Franta, cit si in tarile est europene si scandinave, dar ne sint bagate pe git aceste melodii americane, care nu sint rele, dar trebuie in acelasi timp, sa spunem ca ascultind posturile americane si canadiene, pentru ani de zile, foarte rar si chiar deloc nu aud o melodie europeana.

In Ontario, in aproape 14 ani nu am auzit mai mult de doua melodii frantuzesti, cu toate ca provincia face parte dintr-o tara cu doua limbi oficiale, franceza si engleza. Pe posturile de radio americane nu am auzit nici o melodie europeana de ani de zile. Oare de ce trebuie sa ne erijam in slugi fara sa ni se ceara si mai ales in slugile cui? Acesti raspindaci ai fostelor posturi de radio Europa Libera si Vocea Americii, discutau de comunism atunci cind la radio aveam majoritar melodii romanesti si promovam romanii in muzica si chiar ne placeau, dar aceasti oameni nu spun nimic de capitalismul american si vestic care promoveaza muzica americana, eliminind posibilitatea pentru bietii americani de a cunoaste si altceva.
Raul adevarat inca nu a venit, el va veni curind si evident tot din america, asa cum se intimpla de obicei. Acest rau se va concretiza prin izolarea noastra in case, prin frica de a ne trimite copiii la scoala sau la cumparaturi, prin lacrimi, atunci cind copiii vin acasa batuti sau infectati cu droguri, pentru ca va fi singurul loc de munca din care se pot sustine, cind ne vom uita pe fereastra si vom vedea gasti tatuate care terorizeaza batrinii si le iau banii, cind vom vedea ca singura solutie ca sa traim , va fi sa platim taxa de priotectie pentru niste analfabeti violenti, iar taxele platite pentru politie nu fac decit sa lege si mai strins o relatie intre infractori si politie.

Toata lumea realizeaza un decline major al standardelor morale in Romania si in tot sistemul capitalist, aparitia gastilor de cartier cu sefi de cartier, cresterea numarului violurilor si chiar aparitia legii negocierii intre violator si violate, care dovedeste slabiciunea uni sistem si modul in care el lucreaza pentru infractori. O rusine de proportii acest cuvint – “negociere” intre violator si violata,este de o decadere morala incalculabila. Drogurile dovedesc si ele prin cresterea consumului de mai bine de 40 de ori in numai trei ani in Romania, faptul ca sintem pe o panta rapid descendenta.
Cu totii stam pe “bancuta de la poarta” si asistam la derularea acestui scenariu macabru in fata ochilor nostri. Criticam si gasim vinovati, dupa care uitam, iar a doua zi se intimpla acelasi lucru si din nou criticam si din nou gasim vinovati, iar aceasta degradare sociala continua cu o amplitudine de neimaginat. Pina cind va continua ea si cit vom fi noi spectatori “civilizati” in fata acestui cataclism care ne afecteaza sau ne va afecta?
Sa mergem in America, tara lui Basescu si a multor politicieni care au luat spaga si cad prada smecheriilor ieftine ale ambasadorului american la Bucuresti si raspindacilor de la FMI.
Declinul economic a adus o saracie de neimaginat si o violenta ce pune pe fuga chiar politia din multe orase, fiind lasate in totalitate la indemina gastilor criminale. Poate fi aceasta, o combinatie care sa aduca pace si prosperitate?
Ar trebui ca noi toti sa fim socati de ceea ce se intmpla si sa ne gndim ca este imaginea actuala si de perspective a sistemului capitalist?
Ne dorim razboi pe strazile oraselor noastre, asa cum este in America in momentul de fata?
In acest moment, in SUA si in sistemul capitalist in general, sint zeci de milioane de tineri fara locuri de munca, care nu pot gasii un loc de munca, care traiesc intr-o saracie de neimaginat, care sint disperati si nu stiu daca vor mai avea ce sa puna pe masa pentru ei si copiii lor si care nu au un standard moral sau au renuntat la el, pentru ca nu le aducea nici un avantaj. Acesti oameni sint disperati si apeleaza, cum este si normal, la actiuni disperate.
Pentru cei sub 18 ani, care traiesc in Detroit, SUA, rata saraciei este cu mult pesste 60%, cit apare in cifrele oficiale, iar la intrarea in Detroit, politia a pus o pancarda pe care scrie: “enter Detroit at your on risk”. Asa ne dorim sa scrie si la intrarea in orasele din Romania?
Cu farte putin timp in urma, FBI-ul a emis un raport in care se spune ca in America exista cel putin 1,4 milioane de membri ai gruparilor criminale distribuiti in marile orase ale tarii. Numarul lor a crescut cu peste 40%, dupa cum ne arata raportul, numai din 2009,pina in 2012. Se gindesc americanii la consecinte sau mai cred in autoritati si utilizarea taxelor pe care le platesc in mod favorabil lor. Evident ca nu, pentru ca multi au renuntat chiar sa isi mai caute un loc de munca, iar altii prefera sa lucreze la negru si sa nu mai plateasca taxe. Cartelul mexican al drogurilor, actioneaza in peste 1000 de orase americane. Acesta este doar inceputul si starea de fapt va fi transmisa si in Romania ,unde cu siguranta va prinde rapid.
Hai sa ne concentram atentia asupra citorva orase si ceea ce se intimpla acolo.
Los Angeles. Gastile criminale din tarile latino americane, pun pe fuga negri si familiile lor, lasindu-le alte zone de influenta in sud est sau nord. Cu citiva ani in urma, orasul Compton, era predominant afro american, dar acum mai mult de 65% dintre rezidenti sint hispanici si este o campanie pe fata de intimidare a cetatenilor de culoare si de izgonire a lor. Spun asta pentru a se sti faptul ca acesti americani care militeaza pentru multiculturalism si pentru eliminarea urei interetnice in alte tari, au o alta atitudine la ei acasa si autoritatile permit acest lucru in multe orase americane. In fiecare zi apare in Los Angeles Times, un articol legat de modul barbar in care un negru a fost batut in strada de gastile asa zis “latino”.
Numai in ultimele saptamini , au avut loc atacuri armate in strada si in locuinte, in orasele din apropiere, cum ar fi Harbor Gateway, Highland Park, Pacoima, San Bernardino, Canoga Park si Wilmington, acestea fiind numai cele anuntate in cotidianul american.
Oakland. Detine cele mai violente gasti criminale, care sint complet iestite de sub controlul autoritatilor locale si politiei statului. In numai un singur an, 2012, crimele extrem de violente au crescut cu 23% si numai in a doua parte a anului 2012, au avut loc in oras, peste 2000 de spargeri de case si jafuri cu mina armata si 65 de crime de o violenta de neimaginat. San Francisco Chronicle, explica sumar crestrea violentei in zona si faptul ca este iesita de sub control. Parte din crime au fost savirsite in razboiul dintre gatile criminale care domina zona si au fost comise cu arme de foc.
Chicago. Crimele se intimpla cu asa o regularitate ca, sint din ce in ce mai putini cetateni ai orasului care mai sint socati. Rata crimelor cu violenta a crescut numai in anul 2012, cu peste 17%, iar 2013, a inceput rin violente incredibile in oras si crime monstruoase. Numai cu citeva zile in urma, Chicago Tribune , anunta ca 7 oameni au fost omoriti si alti sase sint in stare grava in spital, dupa un atac in plina strada cu arme semiautomate. Pe strada West Van Buren, se putea vedea un cadavru intins intre un club si statia de autobuz, impuscat in cap. Sint scene commune unui asemnea oras si Romania poate oricind avea parte de asa ceva, daca sistemul capitalist va fi predat pina la capat.
Sint mii de orase americane atit de violente, datorita gastilor criminale?
Astazi, peste 80% din toate crimele comise in Chicago, sint datorate gastilor criminale si sint numai 200 de politisti in oras , desemnati in cadrul serviciului Gang Enforcement Unit, pentru a “tine piept” la mai mult de 100.000 de criminali, cit numara aceste gasti violente.
Am luat numai citeva orase, dar pot raspunde solicitarilor voastre si va pot da zeci de pagini cu crime, care se produc zilnic in SUA de la est la vest si de la nord la sud.
In 2006, cartelul Mexican al drogurilor actiona in 50 de orase mari ale SUA. In 2012, se inregistrau peste 1.286 de orase, in care acest cartel era activ si foarte activ, o crestere care ne arata in ce directie merg americanii, pentru ca nu ne putem gindii la o restringere a activitatilor criminale ale acestui cartel.
Deocamdata Obama si trupa lui ,discuta de cu totul altceva, lasind siguranta oamenilor la voia intimplarii, fara sa realizeze impactul social si economic enorm care il au aceste gasti criminale.
Vad in fiecare seara, reportaje din orasele americane si canadiene, unde sint retinuti traficanti de droguri, care zimbesc in fata camerelor de luat vederi. In toate reportajele realizate, vedem saci de bani sau genti de fisicuri de sute de dolari, in valori de sute de mii. Pentru ce prezinta acesti reporteri aceste valori? Vor ei sa arate tinerei generatii, care nu isi gaseste un loc de munca si care, atunci cind lucreaza, nu pot face bani pentru a se intretine, ca bani sint in alta parte si sint usor de cistigat? Ce exemplu dau aceste televiziuni, care arata sacii de bani ai traficantilor, in loc sa arate conditii grele de detentie si tratamente dure de dezintoxicare la care sint supusi, sa arate sali de judecata cu verdicte finale potrivite faptelor si asa mai departe.
Nu, acestea nu vor fi aratate niciodata in capitalism, pentru ca de acolo, din zona neagra si gri , vin banii politicienilor si celor care comanda aceste reportaje.
Ne dorim acest tip de societate? Mai vrea cineva capitalism? Mai doreste cineva ca fiul a fica lui sa iasa pe strada in aceste conditii de “siguranta”? Mai doreste cineva sa stie ca fiul sau fica lui va putea fi transformata din cauza lipsurilor si disperarii, in membru al acestor gasti criminale tolerate si incurajate? Poate ca nu, dar daca mai este cineva, il invit la o dezbatere pe orice teme. Trebuie stiut ca ieri a fost impuscata in Chicago, fata de numai 15 ani , care a cintat la inaugurarea celui de-al doilea mandat al lui Obama. Ce ar mai trebui spus?
Hai sa fim seriosi, este un sistem pe care nimeni nu il poate adora, dar trebuie sa o spunem.

Adrian Cosereanu

preluare de pe sursa:
http://www.alternativaromaniei.com/index.php?option=com_content&view=article&id=984:ce-urmeaza-saraciei-dezintegrarii-sociale-frustrarilor-si-eliminarii-sistemului-edicational-fara-dicutie-o-violenta-de-nedescris-pe-straile-oricarui-oras-asa-zis-capitalist-atentie-romania-america-este-aici-&catid=1:latest-news&Itemid=50

21 septembrie 2011

Orice boală – un învăţător


Sănătatea – un echilibru dinamic al regimului de viaţă


„Atât în acest Univers, cât şi în celelalte universuri sau dimensiuni de existenţă,
totul este de natură energetic-vibratorie şi se supune, analogic, principiilor rezonanţei.”





Maeştrii medicinii orientale ne indică, dacă dorim să ne păstrăm sănătatea în bune condiţii sau să vindecăm o boală, să fim atenţi atât la condiţiile exterioare (caracteristicile vremii şi sezonul în care se petrece acest lucru), la alimentaţie cât şi la modul propriu de gândire. Pentru o sănătate perfectă este necesar ca regimul de viaţă zilnic să îmbine armonios caracteristicile muncii pe care o depunem cu vremea de afară şi cu ceea ce mâncăm.

Dar mai presus de toate se află atitudinile interioare şi modul propriu de a gândi. Acestea, în caz de boală, ne pot  aduce vindecarea foarte rapidă sau adâncirea morbidă într-o boală cronică.

În acelaşi timp, înţelepţii ne sfătuiesc ca în caz de boală să nu învinuim nici vântul prea aspru, nici curentul în care am stat, nici soţia care a făcut mâncarea prea picantă etc., ci să ne privim cu sinceritate şi să conştientizăm ceea ce ne-a făcut să acceptăm condiţiile respective fără să facem nimic. În cazul unei boli care apare, incursiunea în noi înşine trebuie să fie detaşată şi profundă.


Universul minţii este extrem de complex şi fascinant, iar modul de prelucrare al informaţiilor este propriu fiecăruia, deşi există  o structurare şi anumite legităţi naturale ale planului mental – aceleaşi pentru toate fiinţele umane. Funcţiile şi operaţiile realizate de creier sunt mult mai complexe decât cele ale unui computer.

Utilizând modelul sintetic de funcţionare al calculatoarelor vom putea înţelege, în parte, modul în care funcţionează, în intercorelare, structurile minţii noastre.

Aşadar orice gând, intenţie sau dorinţă care apare la un moment dat în minte, în funcţie de conţinutul său, va fi direcţionată la un moment dat spre un anumit organ de acţiune, pentru finalizare.

Ceea ce determină locul şi modalitatea de finalizare a gândurilor şi dorinţelor este tocmai conţinutul acestora şi intenţiile profunde existente.


Tratamentele alopate ale diverselor afecţiuni îndepărtează manifestările nedorite ale lor, dar nu şi cauza reală.

Tratarea definitivă a acestor afecţiuni se realizează printr-o abordare complexă a lor, atât fizică – prin tratamente naturale cu plante vindecătoare, cât şi psihică şi spirituală, pentru a înţelege şi a corecta atitudinea greşită care a determinat apariţia lor. Orice boală trebuie privită ca pe un ajutor în transformarea spirituală.

Trebuie doar să avem curajul şi onestitatea interioară de a privi… în oglindă şi de a ne vedea „diformităţile”, deoarece orice perturbare a sănătăţii este de fapt o reflectare a problemelor cu care ne confruntăm.

Rezolvate cu succes, acestea ne vor aduce nu numai o stare de sănătate foarte bună, ci şi o transformare spirituală necesară.

preluare de pe sursa: http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=6458

10 septembrie 2011

5 Metode pentru Tampirea Populatiei (MTP)


 
V-aţi întrebat vreodată de ce nu va ajung banii, de ce copiii dumneavoastră par de necontrolat, de ce plătiţi rate insuportabile la bancă, de ce nu vă mai place nimic din ce aveţi în casă, de ce vă vine mereu să vă certaţi cu toată lumea, de ce vă simţiţi neglijat, ignorat, umilit, strivit de cei care ar trebui să vă servească, de ce nu sunteţi fericit şi nici măcar mulţumit, sau pur şi simplu de ce fetele poartă de aproape 2 ani cisme în miezul verii?

Sunt convins că v-aţi întrebat.

Dar v-aţi întrebat de ce nu faceţi nimic pentru ca aceste nemernicii să nu mai continue?

În cele ce urmează voi încerca să vă ofer 5 motive pentru care raspunsul la această ultimă întrebare este, de obicei, “Nu pot”.

Le-am numit Metode pentru Tâmpirea Populaţiei pe scurt MTP-uri.

Precizez că în cele ce urmează cuvintele “citititor” , “telespectator” şi “cetăţean român” vor fi înlocuite cu “bizon” şi/sau “fraier”



MTP-1

În fiecare zi pe toate canalele media oferă-i fraierului un exemplu de personaj realizat d.p.d.v. financiar şi insistă pe câţi de mulţi bani are respectivul, câte chestii misto îşi cumpără în fiecare zi, cu ce femei sau bărbaţi bine umblă, în ce casă luxoasă trăieşte şi cât de simpatic e în discuţiile cu presa.

În acest fel, puţin câte puţin, fraierul ajunge să fie, în mod real, interesat de viaţa acestui personaj. Apoi oferă-i informaţii despre situaţii conflictuale din viaţa acestui personaj realizat, de genul: divorţ cu scântei sau despărţire violentă, dispute pe moşteniri, corupţie, exprimări colorate.

Nu la fel de bine dar destul de eficiente sunt şi informaţiile despre aspecte pozitive: căsătorie, o nouă cucerire, un act caritabil.

Toate aceste situaţii  au menirea de a fi comentate de către fraier împreună cu ceilalţi fraieri din lumea lui.

Astfel bizonul se regăseşte în acele situaţii, iar distanţa între el şi acel personaj  i se pare insignifiantă, deşi duhoarea de la ghenă îi ia nasul, rahaţii de câini din faţa blocului i se lipesc de tălpi, se sufocă în autobuz, şeful urlă ca un descreierat la el, iar la cumpărături face calcule mai abitir decât Gheba si tot ii da un rezultat cu minus pentru buzunarul lui si asa peticit mai mult decat aveau si “rumanii” legati de glie.




MTP–2

În fiecare zi pe toate canalele media explică-i bizonului de unde să îşi ia cel mai avantajos credit, care sunt bancile care au comisioane ascunse şi, prin excludere, care sunt cele mai sigure şi unde trebuie să dea fuga să ia bani.

Apoi, spune-i ce lucruri rele i se pot întâmpla dacă nu îşi plăteşte ratele.

După ce te-ai asigurat că a înţeles toate astea combină totul cu MTP -1 astfel: Dan Bitman, personaj de succes, consilier al Ministerului de Finanţe este garanţia pentru creditul tau imobiliar (deşi  în reclama TV, el  cântă şi se scălămbăie împreună cu o babă sclerozată şi cu nişte spălaţi pe creier), doctoriţa lu’ peşte este cea care te sfătuieşte să cumperi medicamentul de cap chiar dacă nu te doare atât de tare încât să te îndopi cu antinevralgice, Anna Lesko, cântăreaţa de succes (deşi o  parvenită, fosta “balerina” dintr-o trupa de dansatoare topless, complet lipsită de talent artistic) sau marele baschetbalist Gică Mureşan (un semianalfabet care abia zice două vorbe legate si coerente) îţi arată de ce trebuie să vorbeşti aiurea de sute de euro pe lună la mobil.

Apoi nu uita să mănânci margarină de care Nadia Comăneci nu s-ar atinge în veci, dar pe care ţi-o recomandă cu căldură.

După asta ia-ţi haine ca piţipoanca cu fruntea îngustă şi ţăţe mari la preţuri de trei ori mai mari decât în orice ţară din occident, dar produse sub franciză la noi.




MTP–3

În fiecare zi pe toate canalele media dezvăluie-i bizonului prin ştiri repetitive sau talk-show-uri interminabile ce răutăţi fac autorităţile, cât de mult şi prin ce metode ingenioase fură banul public.

După ce îi întipăreşti asta în minte uimeşte-l : fă un spectacol din orice realizare a ministrului sau primarului prezentat drept hoţ în zeci de rânduri.

Arată-i de o sută de mii de ori ce bine se circulă pe podul sau şoseaua abia inaugurate, ce sisteme de siguranţă super-performante pentru siguranţa bizonului a cumpărat, ce evenimente artistice de înaltă ţinută şi popularitate va organiza, sau cat de tare a imbunatatit turismul de pe litoralul romanesc.

În acest mod, fraierul, deşi îndrăcit de zecile de nereguli prezentate în legătură cu acel politician, nu va simţi că e totul pierdut, ci dimpotrivă, că acolo sus, cineva lucrează şi pentru el.

Totul se poate rezuma prin fraza cretinoidă: “A furat el dar şi face!”

Prin această metodă, se legitimează deturnarea sistematică a banilor publici în buzunarele unora, prezentă în toate structurile de stat de la noi.

Apoi, ca toate lucrurile să aibă un pic de sare şi piper arată-i fraierului câţiva barosani încătuşaţi, dar uită subiectul sau tratează-l cu superficialitate când aceştia sunt achitaţi de justiţie sau primesc pedepse cu suspendare.




MTP–4

În fiecare zi pe toate canalele media arată-i fraierului informaţii ultra-detaliate despre clanuri de cămătari, tâlhari, bătăuşi, spărgători de banci, elevi bătuţi de alţi elevi sau de profesori, pietoni omorâţi de şoferi recalcitranţi.

Arată-i bizonului că nu mai este în siguranţă nicăieri şi că nu mai trebuie să îşi lase copilul în faţa blocului.

După aceea combină această metodă cu MTP–2  şi MTP-3.

Vei obţine un mesaj beton prin care fraierul va întreprinde treptat următoarele acţiuni : îşi va cumpăra o uşă metalică, va face contract de monitorizare cu o firmă de pază, îşi va lua pistol cu bile, îşi va asigura casa, maşina, partenerul de viaţă, copilul şi pe sine. 

Apoi, acesta aparent liniştit  se va uita cu aviditate la cum îi explică Ciocan despre eficienţa oamenilor legii atunci când au descins în casa traficanţilor din Ferentari şi au confiscat “uriaşa” cantitate de 200 de grame de cocaină (deşi anual la noi se trafichează tone).




MTP–5
În fiecare zi pe toate canalele media convinge fraierul că toată lumea este îngrijorată de soarta educaţiei.

Apoi arată-i prin mii de alte exemple de ce în România nu are rost să faci şcoală.

Combină cu MTP–1 şi prezintă-i “vedeta” (o femeie independentă care ţine la principii) care are de toate pentru că a fost sponsorizată de “iubi” cel potent financiar, bătrân dar generos.

Arată-i profesoare de română care dansează la bairamuri organizate de Vanghelie, sau care fac striptease la webcam.

Apoi, îndrumă fraierul să se culturalizeze cu un roman imbecil de-al divei Mihaela Rădulescu şi să citească cărţi despre: cum să ajungi bogat, vedetă sau fotomodel când el e de fapt un sărăntoc, un nimeni şi un urât.

Aceste lucruri consider că descriu cel mai bine parteneriatul “stat + privat + media” care acţionează , de ani buni, pentru indobitocirea indivizilor din această ţară. 

Lista de MTP-uri poate continua aproape la nesfârşit dar sper că prin acestea am surprins o parte din esenţial.

Aş dori să precizez că nu aş avea aroganţa să pretind că eu nu mă încadrez în această categorie a “fraierilor”. 

Ce îmi place să cred este însă că aceste metode nu m-au prins în totalitate, dovada acest blog.

Mulţumesc “pe această cale” propriei mele conştiinţe care m-a ajutat să fiu măcar un “fraier conştient“.

Dacă nu v-am plictisit deja, voi reveni pe viitor şi cu alte Metode pentru Tâmpirea Populaţiei şi vă invit şi pe dumneavoastră să povestiţi în ce mod v-aţi simţit fraieriţi.

Unii vor spune că nu ajută la nimic să ne dăm seama.

Eu zic că ajută, şi ajută chiar unde doare mai mult: la cap şi la buzunar.

Succesuri!
preluare de pe sursa: Blogul lui Leonard-Puterea de a lupta singur

5 septembrie 2011

TELEVIZORUL…O FIARĂ APOCALIPTICĂ de EDUCARE şi PERVERTIRE CONTINUĂ a OMENIRII

televizorDESPRE CAPCANELE PE CARE NI LE ÎNTINDE TELEVIZORUL




În România mass-media este o putere.

Dintre mijloacele mass-media cel mai mare impact îl are televizorul.

Ca aparat, televizorul este o inventie a mintii omenesti – care în sine nu este nocivă; însă modul în care el este folosit, cu precădere în ultimii unsprezece ani la noi si în ultimii treizeci de ani în occident, l-a transformat în cea mai distructivă armă din lume – pentru suflet. 

“Va veni o vreme când diavolul va intra în casele oamenilor într-o cutie, iar coarnele sale se vor vedea pe acoperiş” Sfântul Cosma Etolianul (1714-1779)


 Televiziunea are o tendintă tot mai accelerată si mai accentuată de a nu mai îndeplini functia de divertisment, informatie, cultură, etc., ci pe aceea de a forma un om nou, spălat de tot ce e bun.

Televizorul are o lucrare “religioasă”, o influentă spirituală de netăgăduit.

El a reusit ceea ce nu s-a mai realizat de la Turnul Babel – săunească toată omenirea în tot ceea ce nu este Dumnezeu.

Atunci (la Turnul Babel) ca să-i oprească de la rău, Dumnezeu a împărtit limbile, iar astăzi, prin televizor, de la un capăt al pământului la celălalt o singură limbăhuleste tot ceea ce este sfânt.


Televizorul alungă pentru totdeauna pe Dumnezeu din sufletul omului si îl înlocuieste cu toate pornirile drăcesti.

Televizorul nu strecoară în mod pervers în om o singură patimă, ci toate patimile mari – so domia, curvia, iubirea de aur si de bani, setea de sânge, hula împotriva Duhului Sfânt, egoismuL setea de putere si de slavă desartă, precum si pe cele mai mici (care de fapt nu sunt deloc mici): lenea, judecarea aproapelui, nepăsarea, curiozitatea nefolositoare si bolnăvicioasă.

Telenovelele sunt specializate în amplificarea acestei ultime patimi.

Televizorul nu înghite numai indivizi, ci popoare întregi.

Desigur, aparent, nu e mai păcătos un televizor decât un bordel, dar televizorul are totusi o putere distructivă cu mult mai mare decât acesta, pentru că în fiecare casăintroduce un bordel, în care intră cu usurintă toti (părinti si copii) si la orice oră.


 Omul intră în contact cu lumea prin cele cinci simturi: văz, auz, miros, gust, pipăit.

Dintre aceste simturi, vederea este cea prin care intră cele mai multe imagini si informatii.

Personalitatea omului, prin facultăti ale ei precum sunt: cunoasterea, întelegerea, memoria, imaginatia, este foarte dependentă de ceea ce primeste prin acest simt.

Acesta este motivul pentru care nu ne prea ocupăm de radio, care nu are puterea de înrâurire a televizorului.

Radioul se adresează auzului.

Televizorul se adresează văzului, în primul rând, dar si auzului.

Este mai periculos decât ziarele.

Acestea se adresează si ele văzului, dar imaginile sunt nemiscătoare – par moarte.

Imaginile de la televizor sunt vii, miscătoare: de aici puterea lor.

 Omul împătimit de televizor nu mai întelege că imaginile pe care acesta i le oferă le priveste nu la rece, ci acestea intră în viata lui interioară, pe care o influentează, o modelează după chipul lor (spune-mi cu cine te însotesti, ca să-ti spun cine esti).

În timp se produce o simbioză între om si televizor, o întovărăsire în care însăprimul este factorul pasiv, cel care primeste orice, fără nici un discernământ.

Omul devine pur si simplu un material care se lasă, fără să-si dea seama, prelucrat în duhul tovarăsului său, care treptat îi devine chiar si stăpân.

Astfel televizorul devine de fapt adevăratul dumnezeu al omului, căruia i se închină, îl ascultă, îi slujeste, chiar dacă privitorul este crestin botezat în numele Sfintei Treimi.

Dumnezeu cu adevărat este cel cu care ai o legătură constientă.

Cei cărora li se pare că exagerez să facă o comparatie între timpul pe care îl petrec în fata micului ecran si timpul pe care îl petrec în fata icoanei în rugăciune, între interesul si emotia cu care primesc îmagini cel mai adesea murdare, si formalismul cu care fac o rugăciune, prea adesea nălucită de imagini pătimase, demonice.

 Este televizorul vinovat de toate relele din lume?

Oare el le-a adus? Nu.

Dar el amplifică la maxim răul în lume, îl rafinează, îl generalizează, îi dă o putere pe care acesta nu a mai avut-o până astăzi.

Răul exista si fărătelevizor, dar nu avea forta si întinderea pe care le are în prezent.

 ”Sunt oare numai rele la televizor?”

  Sunt si bune, dar atât de amestecate cu cele rele, încât nu mai sunt deci bune, în măsura în care, acceptând această “amestecare rea”, ajung, oarecum, să le motiveze, să le gireze.

Acolo unde răul e amestecat cu binele nu mai este locul lui Dumnezeu, ci al diavolului.

Atunci când a mâncat din pom Adam a cunoscut si binele, si răul, dar a ajuns rob numai al răului.

Un doctor ginecolog care face chiuretaje nu va scăpa de osânda lui Dumnezeu pentru că a ajutat pe unele femei să nască.

Când pe aceeasi conductă (ecranul televizorului) curge apă de izvor curată si mizeria dintrun grajd de vite, cel care se adapă de acolo, ce gust va simti: al apei sau al bălegarului?

Comparatia între televizor si această conductă pare dură, dar în privinta filmelor pornografice si a asa-numitelor filme “sexy” este foarte elocventă si exprimă realitatea.

Omule care te uiti la televizor, trebuie să stii că asimilezi tot ceea cevezi acolo si încet-încet vei ajungesi să fii ceea ce asimilezi!

 Dacă într-o revistă de patru pagini toate sunt pline de articole crestine, dar jos, pe ultima pagină, se dă un număr de telefon al unei linii erotice, revista aceasta este anticrestină. “Nu puteti sluji lui Dumnezeu si lui mamona” (Matei 6, 24).


 ”La televizor sunt si lucruri bune, noi le despărtim de cele rele”. 

 Ca să alegi trebuie un criteriu în functie de care să te orientezi în privinta binelui si a răului.

Adultii (peste 40 de ani), care n-au crescut cu mizeriile de la televizor, s-ar putea să aibă un criteriu în bunul lor simt.

Dar dacă nu sunt bine ancorati într-o viată religioasă, vor fi si ei foarte îngăduitori în privinta răului.

Ce criteriu are însă generatia tânără (sub 50 de ani) care din copilărie s-a hrănit cu fllme erotice, de groază si de incredibilă violentă?

Personalitatea adolescentului se va forma pe această temelie spurcată si subredă.

Răul si binele sunt amestecate în capul lui.

El nu va apuca niciodată vârsta discernerii binelui de rău, pentru că n-a trăit niciodatănumai în bine. în lumea fizică, pentru a vedea un obiect mai bine, trebuie să te apropii de el.

În lumea spirituală, această lege este valabilă numai în cazul virtutilor.

În ceea ce priveste păcatul, nu-l poti vedea decât dacă te distantezi de el.

Acesta este motivul pentru care Sfintii îsi plâng păcatele si se mărturisesc păcătosi, iar homosexualii se mândresc cu patima lor, fac paradă si cer drepturi.

 Televizorul nu este un singur drac, ci iadul întreg.

Când a apărut televizorul marele stat major al iadului l-a primit ca pe cea mai plăcută surpriză din istorie.

Nu se astepta ca însusi omul să-i procure inventia cea mai potrivită spre a-i dezvolta si finaliza toate intentiile sale infernale.

Televizorul este periculos nu numai pentru că ne arată rele, ci si pentru că ne învată să facem foarte multe feluri de rele, oferind chiar vaste posibilităti de “înaltă califîcare” în toate domeniile malefice.

Dintre toate relele televizorului, două sunt cele mai mari:

 - desfrânarea – calomnierea, judecarea si dispretuirea aproapelui, si prin aceasta distrugerea
psihologică si sufletească a oricărei persoane, ca si compromiterea oricărei idei, intentii sau institutii benefice.


 Cum intră prin micul ecran desfrânarea în om?

Orice imagine care apare pe retină este transmisă sufletului.

Cele trei puteri ale sufletului (ratiune, sentiment, vointă) sunt toate colorate potrivit imaginii primite.

Imaginea “sexy” face ratiunea să treacă încet prin etapele următoare: la început respinge ceea ce a văzut, apoi acceptă imaginea si, în cele din urmă, o primeste căci bariera, împotrivirea ratiunii a fost do borâtă de patimă.

 Simtirea, mai întâi se scârbeste de mizeria morală de acolo, apoi este indiferentă, iar la urmă doreste să facăîntocmai ceea ce a văzut.

 Vointa - nemaifîind condusă de ratiune si întărită de afectivitate, trece si ea de la împotrivire la căutarea desfrânării.

Această trecere se face în timp, dacă omul vede mai multe filme si secvente cu scene pornografice.

Biruinta pornografiei asupra psihicului este atât la nivel constient, cât si la nivel subconstient.

In subsolurile fiintei, în subconstient, videoteca pornografică creează miscări care se ridică în constient si constrânge pe om săfacă unele lucruri cu o putere ( ică) pe care el nu o întelege de unde provine si căreia nu i se mai poate împotrivi.

De exemplu, un tânăr care mai înainte pe când trecea pe lângă o tarabă cu cărti căuta romanele lui Sadoveanu sau poeziile lui Eminescu, astăzi caută manualele chinezesti sau indiene de initiere în practicile, nu arareori perverse, sexuale.

Privirea unei femei, care înainte nu îl tulbura, astăzi trezeste în el dorinte josnice.

Această schimbare se datoreazăacumulării pornografice din subconstientul său.

Întreaga sa personalitate este astfel treptat pecetluită cu “numărul fiarei” (Apoc. 15, 8).

Imaginatia este terenul în care aceste influente se văd cel mai clar.

Filmele lucrează aici în două moduri: unii tineri, văzând de ce sunt capabili “eroii” lor, capătă complexe de inferioritate fată de sexul opus, se văd urâti, incapabili de vitejii prea mari în domeniu, devin necomunicativi, închisi în sine, tristi si recurg la “defulări” sexuale (onanie si altele înrudite cu ea) în care n-au nevoie de partener.

Altii (bine îndoctrinati de fllme) devin obsedati de desfrânare, incapabili de înfrânare si cu manifestări sexuale care depăsesc în perversitate Sodoma si Gomora.

Unii ca acestia, dacă se căsătoresc, vor spurca patul conjugal si vor aduce pe lume copii cu mari probleme psihofizice.

Căsătoriile în care se fac păcatele sodomice nu rezistă în timp.

Dacă acestea ar fi cazuri izolate, răul n-ar fi asa de mare.

Din păcate, aceste perversiuni, pe care Dumnezeu le-a pedepsit în Sodoma si Gomora cu foc din cer si ploaie de pucioasă (a se vedea cartea Facerea, capitolul 19, din Sfânta Scriptură), s-au extins nespus de mult.

Cine a contribuit cel mai mult la această pierzătoare extindere?

 Televizorul, “educatorul” poporului nostru. Iată că treptat imaginea de la televizor devine viată.

Treptat, imaginarul a reusit batjocorirea si schimonosirea realului.

Ceea ce noi am prezentat schematic mai înainte (modul în care omul este invadat si biruit de pornografie) stiu si constientizează perfect regizorii acestor filme.

Dovada faptului că stiu este însusi rezultatul obtinut.

Deci care este scopul acestor filme?

Să facă din fiecare cetătean al împărătiei lui Dumnezeu (crestin botezat) un locuitor al Sodomei (aceasta este pecetea fiarei apocaliptice) – iar dacă va muri fără pocăintă si un viitor osândit în iad.



Dar oare de ce în primul rând desfrânare, si nu alte păcate? 

Aceasta deoarece nimic nu-l desfigurează pe om sufleteste atât de mult ca desfrânarea, nimic nu-l distruge mai repede si mai ireversibil, nimic nu-l scârbeste pe Dumnezeu la un om mai mult decât păcatul acesta.

Oare de atâtea mii de ani, de când este omenirea, au avut nevoie oamenii să fie educati sexual prin televizor pentru a se înmulti? nicidecum.

Scopul real al prezentei în fiecare film a imaginii desfrânării este de fapt cel cu totul contrar: distrugerea omenirii.

Se stie prea bine că desfrânarea reduce de fapt natalitatea.

În bordeluri, unde este cea mai intensă activitate sexuală, nu se naste nici un copil.

Mamă smerită, grijulie si iubitoare, si amantăsenzuală, rafinată si perversă sunt două feluri de însusiri ale femeii, care se exclud.

 Iată numai un exemplu – din multe altele asemănătoare care s-ar putea da spre a arăta modul în care rafineazătelevizorul păcatul curviei.

În urmă cu câteva zeci de ani filmele de dragoste, romantice, prezentau tineri care îsi mărturiseau sentimentele, dar în privinta manifestărilor fizice totul se reducea la o privire caldă, la o strângere de mână si (sau) la o îmbrătisare nevinovată.

Apoi au apărut săruturile din ce în ce mai lungi, mai “apetisante” si mai dese. încet, încet au apărut femeile semiîmbrăcate, dezbrăcate si scenele erotice din ce în ce mai “curajoase” si mai variate.

Astăzi există o adevărată artă si industrie a pornograflei (extrem de bănoasă). Răul nu s-a oprit aici.

După 1989 s-a îndesit la noi în tară folosirea cuvântului: “homosexual”.

Prima reactie a fost cea de scârbă.

La televizor, mai întâi totul s-a redus la niste aluzii ironice (lumea râdea pe seama lor), dar mai apoi cenzura constiintei, treptat a fost doborâtă.

Apoi s-au îndesit filmele având ca personaje centrale homosexuali, au apărut spectacole “vesele”, de divertisment si interviuri cu ei.

Care este mesajul acestor făcături, care de care mai perfide si mai imunde, care s-a încercat a ni se inocula?

Acela că, de fapt si de drept (?!) si ei sunt oameni ca si noi, obisnuiti, ba chiar cu unele calităti deosebite – fiind invocate chiar nume de personalităti artistice, literare etc. -, iar pornirile lor sexuale nu sunt nici păcate, nici manifestări patologice, ci alternative “cumsecade” la manifestările heterosexuale.

Iată cum s-a escaladat astfel o altă culme îngrozitoare a răului.

Ni se sugerează că ceea ce face majoritatea este bine (spiritul de turmă), si astfel înaintarea în rău îsi continuăactiunea îndobitocitoare, desi a ajuns deja foarte departe.

Au început să apară (deocamdată sporadic) si secvente cu aluzii la păcatul zoofiliei, al desfrânării cu animale care, ca si sodomia, opreste 15 ani de la împărtăsirea cu Sfintele Taine pe săvârsitorii lor.

Si iată cum vedem împlinindu-se, sub ochii nostri, proorocia făcută de Sfântul Antonie cel Mare cu aproape 1700 de ani în urmă:

“Va veni vremea ca oamenii să înnebunească si când vor vedea pe cineva că nu înnebuneste, se vor scula asupra lui, zicându-i că el este nebun, pentru că nu este asemenea lor”.

Nimeni nu poate să ajungă într-o singură zi un mare păcătos.

Diavolul stie lucrul acesta si actionează în consecintă: dărâmă treptat toate puterile bune ale sufletului si ridică în locul lor templul său. “Împărătia lui Dumnezeu este înlăuntrul vostru” spune Mântuitorul.

Tot acolo vrea si cel rău să îsi zidească întunecata sa împărătie.

Legislatia, câtă vreme a rămas supusă legilor divine, a fost categorică în privinta acestui păcat: pedeapsa cu moartea, în Vechiul Testament; apoi, închisoarea. Acum, practica homosexuală nu mai este pedepsită de lege.

Răul însă nu se opreste nici aici, pentru că mai sunt bariere care trebuie să cadă.

Homosexualii vor să înfleze copii (vă dati seama la ce va fi supus un copil care are părinti doi bărbati), vor să se căsătorească în biserică, vor să fîe hirotoniti preoti, vor legiferarea pedofiliei.

Sunt o minoritate care cere drepturi care să-i permită să ajungămajoritate, pentru ca să poată atunci să impună noi legi, nelegiuite. în Sodoma si Gomora Dumnezeu a coborât foc din cer pentru că locuitorii acestor cetăti (bogate) nu numai că făceau acest păcat, ci îi fortau pe toti cei ce veneau acolo să săvârsească si ei răutatea.


Cum se poate distruge o persoană nevinovată prin televizor

Emisiunile calomniatoare, mincinoase, nu pot fi verificate de publicul larg.

Însă aceste emisiuni creează atitudini ostile fată de persoana vizată.

Chiar dacă după zece astfel de emisiuni mincinoase va apărea o emisiune care restabilieste adevărul, totusi sământa răului a fost aruncată.

Omul acela, înconjurat de neîncredere, suspiciune si dusmănie din partea celorlalti, începe să-si piardă echilibrul lăuntric chiar dacă este nevinovat.

Minciunile spuse despre el, acuzatiile de care nu se poate apăra si sentimentul neputintei îl dărâmălăuntric.

Nu numai oameni, dar si idei si institutii pot fi distruse prin această metodă.

Iată ce fortă au la îndemână cei care conduc televiziunea în România si în lume.

Cine amendează un ziar sau un post de televiziune pentru calomnierea si umilirea unei persoane?

Cine dăcertiflcat de corectitudine oamenilor care lucrează în massmedia?

 Desenele animate – nevinovate numai în aparentă, au un caracter hipnotic, înrobesc sufletul copilului.

 Creează viciul privirii necontenite la televizor.

Acum se uită la desene animate, iar după 12-14 ani la filme de “actiune”, de război, la fîlme pornografice, “sexy”, de extremă violentă si de groază.

În afară de aceasta, desenele animate de astăzi umblă tot mai vădit la modelarea unei conceptii false a copilului despre Dumnezeu si lume.

În unele desene animate, eroul principal, “demonică”, este un personaj pus pe pozne si, chiar dacă are corniţe, este prezentat astfel încât să devină cât mai simpatic.

Potrivit învătăturii crestine însă, demonul – chiar mic dacă este (“demonică”) – nu este decât tot un lucrător viclean al răutătii si împreună colaborator cu fratii săi încornorati mai mari, în urzirea de planuri mestesugite spre pierderea neamului omenesc.


 Robotii cu ochi rosii si aripi (draci moderni) care se războiesc între ei si ucid cu aberantă cruzime, inoculeazăcopiilor setea de violentă.

Imaginile desenelor animate care se miscă cu repeziciune zăpăcesc mintea copilului, îl fac si pe el să fie sucit, să n-aibă astâmpăr, îi răpesc dorinta de învătătură.

Violenţa desenelor animate trece în realitate. în Rusia sunt astăzi 100000 de copii asociati în grupări ucigase.

La noi, în România, crimele îngrozitoare săvârsite de unii copii i-au făcut pe responsabilii de la Televiziune să însemneze, prin buline, cercuri, triunghiuri si pătrate colorate, filmele nocive pentru copii.

Dar aceasta este oare de ajuns spre a opri vizionarea acestor filme de către copii, ai căror părinti sunt ei însisi în gravă confuzie morală, iar celor care dau pe post asemenea productii cinematogra-fice ucigătoare de suflete le vor fi de ajuns bulinele si celelalte semne spre a se apăra la dreapta si înfricosata Judecată a lui Hristos?



 Trei exemple spre a arăta cum trece imaginea micului ecran în realitate 

1. În urmă cu câtiva ani a apărut la noi în tară o casetă video intitulată “Sirenele – satanismul în muzica rock”. Autorui acestei casete, grec de origine, fost cântâret rock, mărturiseste că filosofia de viată si-a format-o pe când era copil, din filmele stiintifico-fantastice, care l-au fascinat. Din aceste filme (“Războiul stelelor” si altele) a tras concluzia că universul este condus de două forte impersonale, a binelui si a răului, care se află întrun neîncetat conflict, iar valorile supreme sunt puterea, orgoliul si gloria. Autorul acestei casete video face parte dintre putinii înselati care s-au întors la adevăr. Însă câti tineri, care în copilărie s-au “hrănit” cu “Războiul stelelor”, n-au murit fără să stie că Dumnezeu este unul singur si pretuieste mai mult iubirea decât ura, smerenia decât mândria, iertarea decât răzbunarea!

 2. Filmele stiintifico-fantastice au răspândit în omenire o nouă credintă: aceea în existenta extraterestrilor. Nimeni astăzi nu se mai îndoieste de existenta lor. Un ieromonah ortodox din America, Părintele Serafim Rose, arată în cartea sa “Ortodoxia si religia vîitorului” că aparitiile extraterestre sunt de fapt experiente mediumistice de natură demonică. Un fel de sedinte de spiritism în care pământenii intră în contact cu duhurile răutătii, pentru care nu este nici o greutate să ia chipul “cetătenilor” unor alte civilizatii.

 3. Există astăzi în lume aproximativ 1500 de “vampiri” (cei mai multi în America) – oameni ce dorm în cosciuge, beau sânge, etc. Toti acesti “vampiri” sunt copiii care odinioară au vizionat filmele de groază având ca “eroi” astfel de personaje. Închipuirea lor a fost atât de marcată, încât le-a deformat total imaginea asupra realitătii propriei lor persoane. În loc să seconsidere si să trăiască precum oamenii, ei au ajuns să se considere si să trăiască efectiv ca “vampiri”.


Vrăjitoarele, al căror mestesug este osândit si amenintat cu grele urgii dumnezeiesti în toate paginile Sfintei Scripturi, astăzi îsi demonstrează abilitătile pe micul ecran, dau interviuri, îsi fac reclamă si îsi dau adresele.

În zilele noastre oamenii nu se mai tem de Dumnezeu, ci de vrăji, nu îi mai cer ajutorul Lui, ci vrajitoarelor, iar astrologia este nelipsită din programele TV, sub forma, de rătăcire si înselare, a citirii zodiilor, atât de vehement condamnate de Sfânta Scriptură si de scrierile Sfintilor Părinti. Dar iată ce ne spune în această privintă si Sfânta Scriptură: “Bărbatul sau femeia, de vor chema mortii sau de vor vrăji să moară neapărat: cu pietre să fîe ucisi, că sângele lor este asupra lor” (Levîtic 20, 27). “Iar partea celor necredinciosi… si fermecători… este în iezerul care arde, cu foc si cu pucioasă” (Apocalipsa 20, 27).


 Jocurile de noroc n-ar putea îmbogăti atât de repede pe unii, putini, dar vicleni, pe seama altora, multi dar creduli, dacă n-ar fi televizorul.

Naivul telespectator văzând premiile colosale vânturate pe micul ecran se si vede câstigătorul unuia dintre ele.

El nu stie că adevăratii câstigători sunt – matematic – cei ce organizeazăjocurile.

Putinii premiati culeg firimiturile, iar cei mai multi rămân cu iluziile spulberate.



Invazia publicitătii

În vinderea unui produs, pe piată, un rol important îl are reclama.

Atunci când un fllm serial are succes la public, produsele cărora li se face reclama în timpul lui sunt mai bine vândute, asa încât omul care iubeste un 6film serial “înghite” fără să vrea pe lângă acesta si produsul căruia i se face reclamă.

Ce este rău în aceasta?

Răul este că televizorul devine astfel, dintr-un mijloc de asa-zis divertisment, stăpânul întregii noastre vieti, care ne porunceste cum să ne îmbrăcăm, ce să mâncăm, cum să vorbim, cum să gândim .

 O firmă americană care comercializa cafea si-a sporit cu mult vânzările în urma aparitiei la televiziune a unui serial a cărui actiune se învârtea în jurul unei cesti de cafea.

Personajele principale ale acestui serial, un tânăr si o tânără, au o pasiune comună: marca de cafea comercializată de acea firmă americană.

Pe măsură ce americanii îndrăgeau personajele acestui film le crestea si apetitul pentru cafeaua cu pricina.

 Este uimitoare răbdarea prostească de care dau dovadă unii oameni care, pe lângă un film de 45 de minute, înghit si 15 minute de publicitate.



Americanizarea 

Majoritatea covârsitoare a filmelor fiind americane, dau iluzia răspândirii stilului de viatăamerican, străin felului nostru de a fi.

Prin aceste filme se realizează de fapt o colonizare ideologică de la distantă, o înrobire a mentalitătii si a sensibilitâtii crestine a unui întreg popor.

Chiar dacă cea mai mare parte a americanilor sunt crestini neoprotestanti, trebuie spus că aceste filme n-au în ele nîci un fel de nuantă crestină.

Sunt pur si simplu păgâne si anticrestine. Occidentul, pe care l-au invadat mai demult, deja s-a debarasat de ele, fiind suprasaturat de nerusinarea lor, eliminându-le metodic, sistematic si rapid.

Stirile, care – chipurile – ar trebui să fie emisiuni mai serioase, s-au pervertit si ele.

Violentele, uciderile între rude, morti terifiante, incesturi, violuri umplu astăzi mai tot spatiul lor.

Oare ce fel de informatie poate fi aceasta, că în cutare sat un om beat a venit acasă, a luat toporul si l-a omorât pe tatăl său?

Sau altele de acest gen. Aceste “stiri” reprezentau înainte subiectul de discutie si de bârfă al babelor de pe la sate si al celor lipsiti de orice orizont spiritual si intelectual, iar astăzi se transmit la ore de maximă audientă, de oameni scoliti special pentru o asemenea activitate.

Pe de altă parte zvonurile (“în ziua cutare va fi un cutremur devastator”, “iarna aceasta va fi polară” etc.) terorizează, stresează pe bietii oameni care doresc să afle ultimele noutăti.

Televizorul devine astfel un puternic factor de stress.

Ne cultivăm prin televizor?

Nimeni nu ajunge om de cultură pierzând timpul în fata micului ecran, ci citind cărti, tocindu-si coatele.

Televizorul caută cu insucces să se substituie actului de cultură; dimpotrivă, s-a observat că interesul pentru carte dispare la copiii ce-si petrec timpul în fata televizorului.



Cronofagia

Chiar emisiunile aparent nevinovate (meciurile de fotbal, întrecerile sportive) au un aspect negativ: pierderea timpului. Fiecare clipă a vietii omului are o valoare infinitâ. În timp omul câstigă sau pierde vesnicia. Cumplite sunt, în inconstienta si iresponsabilitatea lor, expresiile: “îmi pierd timpul cu… Mi-am omorât timpul cu…”.



Copiii mei nu se uită la prostii.

Asa zic si cred părintii care nu stiu ce programe vizionează copiii în absenta lor, sau chiar în prezenta lor, atunci când “bătrânii” dorm.

Unii copii si adolescenti tin telecomanda în mână si filmul erotic se transformă într-o secundă, printr-o simplă apăsare de buton, într-un nevinovat film documentar.

Cântecele. în marea lor majoritate sunt indecente, spurcate, aruncă în aer bunul simt, pudoarea, prin mesaje pornografice, îndemnuri la violentă si anarhie si refrenuri ce se lipesc imediat de mintea tânărului.

Sunt posturi de radio si televiziune care de dimineata până noaptea nu transmit decât asemenea soiuri de muzică, prin care se demonizează mai ales mintea tinerilor (viitorii adulti).

Cu umoru-i inegalabil, în “Jurnalul fericirii”, Părintele Nicolae Steinhardt a numit-o muzica lui “bughi-mambo-rag”…

Ca si filmele, si cântecele, fiind în cea mai mare parte americane, produc o americanizare a poporului român si a lumii întregi.

Tinerii si tinerele de pe stradă arată prin hainele lor cum sunt echipate starurile muzicii de astăzi.

Cele spuse în aceste rânduri vor părea unora exagerate, unilaterale sau chiar absurde, dar în realitate răul care vine prin micul – asa cum este alintat el în prezent ecran este cu mult mai mare si mai greu de evaluat.

Însă fiind de natură spirituală nu se vede nici cu luneta, nici cu microscopul si nici nu poate fi cântărit cu cântarul.



Care este pozitia crestină fată de televizor?

Crestinul care îsi trăieste cu seriozitate făgăduintele botezului (“Mă lepăd de satana si de toti slujitorii lui si de toate lucrurile lui si de toată trufia lui si mă împreunez cu Hristos”) va elimina cu desăvârsire din casa lui si din viata lui acest lucru necrestinesc.

Mai ales acolo unde sunt si copii, nu există altă solutie. Asa cum spune un părinte de la
Mânăstirea Frăsinei, Psaltirea si Ceaslovul sunt televizorul crestinului.

Cei care vor un adevărat “divertisment”, îl pot afla curat, folositor si ziditor în “Rugăciuni de dimineată”, si “de seară”, în “Paraclisul Maicii Domnului”, în “Acatistul Domnului nostru Iisus Hristos”.

Cei care vor mai mult decât aceste “emisiuni” să deschidă Psaltirea între orele 0-5 noaptea.

Vor cunoaste “senzatii tari” duhovnicesti si vor avea negresit trăiri ceresti, vor întelege si experimenta cât este de adevărat cuvântul celui supranumit “Alăuta pocăintei”, marele dascăl al lumii si ierarh, Sfântul Ioan Gură de Aur, care spune: “Dulce este somnul, dar mai dulce este rugăciunea”.

Încheiem delicatul si mult controversatul subiect cu o scurtă si aleasă rugăciune, nelipsită de pe buzele, din mintile si inimile multor evlaviosi crestini dreptmăritori în toate împrejurările vietii de acum, vremelnice, pământesti: ‘Slavă îndelung răbdării Tale, Doamne, slavă iubirii Tale de oameni, Stăpâne, slavă bunătătii Tale, Sfinte’. Amin.

Extrase din “TELEVIZORUL – O NOUA CETATE A SODOMEI”…de Parintele Toma
preluare de pe sursa: BLOG CREȘTIN ORTODOX

3 august 2011

5 mituri despre sexualitate

Le stii si ti se par depasite. Sau crezi in ele pentru ca le-ai preluat din inertie, fara sa te intrebi cata acoperire au din punct de vedere medical, psihologic sau pedagogic. Asadar, ce idei preconcepute iti afecteaza viata sexuala?

Aceste prejudecati sunt larg raspandite si la noi. De n-ar fi sa luam ca exemplu decat faptul ca multe femei considera acceptarea neconditionata a actului sexual de catre sotie drept un rau necesar, pentru a mentine armonia in cuplu. Ca lucrurile nu stau chiar asa o demonstreaza alternativele sugerate de medicii specialisti...

Supunere totala

Femeia casatorita trebuie sa accepte actul sexual, indiferent ca ii face placere sau nu. Atitudinea ar putea proveni din traditionala "supunere" a sotiei in fata sotului si din retinerea ca un refuz l-ar impinge in bratele alteia.

Exista alternativa? Bineinteles!
Femeia trebuie sa discute sincer cu partenerul despre situatiile in care contactul sexual ar fi neplacut pentru ea. Afla care sunt acestea.

Daca exista o inflamatie (acuta sau cronica) a vulvei, vaginului sau organelor genitale interne - este indicat sa se amane orice contact sexual pana la vindecarea afectiunii respective.
Daca tentativa de penetrare survine prea repede si nu exista o lubrifiere fiziologica suficienta a cailor genitale ale femeii. Partenerul trebuie sa acorde atentie preludiului, jocurilor erotice, care pot creste gradul de excitatie a partenerei si, implicit, gradul de lubrifiere a vaginului. Nici lubrifiantii sexuali nu trebuie uitati.
Locul sau momentul desfasurarii contactului sexual nu este convenabil pentru partenera (lucru valabil si pentru barbat).
In toate aceste situatii ori atunci cand miscarile partenerului sau pozitia aleasa sunt incomode pentru femeie, comunicarea pe un ton afectuos va rezolva problema si nu va rani orgolii...
Masturbarea
Masturbarea este un gest condamnabil si nesanatos. Multe femei considera masturbarea (autoexcitarea manuala sau cu ajutorul unor dispozitive a organelor genitale externe, in scopul obtinerii orgasmului) un gest primitiv, rusinos, care altereaza capacitatea naturala de atingere a orgasmului. Insa masturbatia e daunatoare numai daca este singura modalitate prin care se ajunge la orgasm, afirma specialistii.

Prin masturbare, femeia isi poate cunoaste mai bine corpul si modul in care raspunde la diversi stimuli, va descoperi ce rol joaca fantasmele sexuale pentru ea, cat timp ii trebuie ca sa ajunga la orgasm si poate exersa practici menite sa sporeasca gradul de satisfactie sexuala, pentru ea si pertenerul ei. In acest fel, ea poate descoperi modul propriu de raspuns sexual si va sti sa-si indrume partenerul pentru a avea, impreuna, o viata sexuala implinita.

Daca vor sa asigure copiilor lor o viata sexuala normala, parintii nu ar trebui sa ii lase pe acestia prada unor informatii necontrolate, incorecte sau chiar primejdioase.

Sexul oral

Sexul oral este o perversiune sexuala (prin sex oral se intelege stimularea cu ajutorul gurii a organelor genitale externe ale partenerului/partenerei) - idee foarte raspandita, mai ales in randul femeilor adulte din Romania.

In primul rand, expresia "perversiune sexuala" a iesit din limbajul sexologilor sau al psihiatrilor fiindca se refera prea mult la un cod moral arbitrar si e prea putin caracteristica unei patologii anume.

In al doilea rand, notiunea de sex oral are doua fatete: felatia si cunilingusul, aplicandu-se atat la barbat, cat si la femeie. De obicei, sexul oral e asociat exclusiv cu placerea masculina, fiind considerat un drept care i se cuvine doar barbatului. In al treilea rand, aspectele igienice legate de desfasurarea sexului oral, daca ambii parteneri respecta o igiena personala riguroasa, sunt comparabile cu cele din timpul unui contact sexual clasic.

Nu in ultimul rand, daca partenerii sunt de acord, sexul oral se poate constitui intr-un uimitor si foarte eficient mijloc de apropiere intre ei, pe toata durata actului sexual, dar si dupa...

Educatia sexuala
Scoala ar trebui sa fie principalul responsabil de educatia sexuala a copiilor. Unii parinti considera aceasta varianta mult mai comoda, fiindca ii scuteste de discutii stanjenitoare, de intrebari la care se jeneaza sa raspunda. Ei prefera ca scoala sa preia aceasta sarcina, intr-un sistem educational organizat, cu persoane specializate in domeniul sexualitatii.

Evident ca educatia sexuala in scoli este utila, dar are si limite. Noi nu avem suficienti profesori pregatiti in acest sens, cei mai in masura sa le explice elevilor notiuni elementare de fiziologie si igiena (dar in limitele informatiei pur stiintifice) fiind profesorii de biologie. Apoi, fiecare copil sau adolescent e diferit si are propria viziune asupra sexualitatii.

Adolescentii tin seama de sfaturile unei persoane pe care ei o considera cea mai demna de incredere (prieteni de aceeasi varsta sau mai mari, parinti - doar daca acestia reusesc sa le castige increderea -, modele sau idoli din lumea showbiz-ului).

Daca parintii nu vor sa-si lase copiii prada unor informatii necontrolate, chiar primejdioase pentru o viata sexuala normala, ce le ramane de facut? Evident, sa se documenteze si sa-si insuseasca limbajul respectiv, ca sa poata purta o discutie lipsita de ridicol sau, daca e posibil, sa solicite sprijinul unei persoane competente in domeniu (psihologi, sexologi, medici de planificare familiala).

Contactul sexual reusit este doar cel care survine spontan, neprogramat
Este un mit intretinut, probabil, involuntar, dar constant, de industria cinematografica si, intr-o masura mai mica, de literatura. Este aproape un cliseu imaginea unui cuplu care, in momentul in care devine constient de fiorul atractiei reciproce, uita unde se afla, isi sfasie hainele si se implica in actul erotic cu o fervoare si un sentiment al abandonului greu de imaginat in realitate.

Dar viata reala este diferita si multe cupluri care au copii pot depune marturie in acest sens.

Anticiparea momentului contactului sexual si pregatirea conditiilor in care sa se desfasoare nu afecteaza intensitatea trairii erotice. Fiorul asteptarii nu poate decat sa creasca dorinta resimtita de cei doi parteneri, conducand spre o percepere la cote maxime a actului erotic.

Un bun exemplu sunt cuplurile care au copii si care locuiesc impreuna intr-un spatiu mai restrans; ei stiu cat de pretioase sunt orele sau zilele in care copiii sunt la bunici ori in vacante. Ei ar putea descrie cel mai bine ce semnificatie aparte are o privire aruncata pe furis, o atingere discreta, o vorba cu doua intelesuri in momentele de dinaintea plecarii copiilor. Si nu sunt deloc putine aceste cupluri.
---------------------------------------------
Dr. Vlad R. Gheorghita, medic specialist in obstetrica-ginecologie, formator in sanatatea reproducerii, Spitalul Clinic Nr. 3 de Obstetrica Ginecologie,