Sfaturi pentru barbatii trecuti de 30 de ani

1. Micsoreaza portiile

Dupa 30 de ani, corpul incepe sa arda mai putine calorii pentru indeplinirea tuturor functiilor, astfel ca riscul de a acumula kilograme in plus este mai mare chiar si daca esti activ. De aceea, ar fi indicat sa mai reduci si din portii, mai ales ca, cel mai probabil, sunt mai mari decat are organismul nevoie.


2. Ai grija de inima ta

In jurul varstei de 30 de ani apar cateva schimbari in ceea ce priveste sistemul cardiovascular: fiind un muschi, inima incepe sa dea semne de imbatranire, ca orice alt muschi, corpul incepe sa-si piarda din abilitatea de a extrage oxigen din sange, iar colesterolul poate incepe sa se depuna pe peretii arterelor, determinand astfel cresterea tensiunii arteriale.

O solutie insa ar fi sa incepi sa alternezi intervale scurte de exercitii fizice facute la intensitate mare (cam 80%-90% din capacitatea maxima a inimii), cu intervale de recuperare.
3. Ai grija de oase

Dupa 30 de ani, masa osoasa a barbatilor intra intr-un declin si, desi pierderile in aceasta perioada sunt minore, daca ai in familie cazuri de osteoporoza, fumezi, sau esti sedentar, ar fi bine sa iti faci o examinare a oaselor (absorbtiometria duala cu raze X), pentru a-ti fi masurata densitatea lor.

De asemenea, poti lua zilnic 1.000 de miligrame de calciu combinate cu 400 de unitati (internationale) de vitamina D si poti face exercitii fizice de sustinere a greutatii, inclusiv mers pe jos.


4. Fii atent la prostata

Cercetarile au aratat ca bolnavii de cancer la prostata care au depistat boala in jurul varstei de 30 de ani au avut o evolutie mai buna decat cei care au descoperit-o mai tarziu.

De aceea, este bine sa nu fii preocupat intr-atat incat sa devii ipohondru, dar sa fii atent la simptomele timpurii ale acestei afectiuni: urinari frecvente (in special cand nevoile apar noaptea), urinari sau ejaculari dureroase (uneori insotite de sange), dificultati in a avea sau a mentine o erectie si dificultati in a da drumul jetului de urina sau in a-l opri. Daca observi unul din aceste simptome, mergi la medic.


5. Fa-ti analizele

Este recomandat ca, dupa 30 de ani, un barbat sa isi faca o examinare fizica completa la fiecare trei ani si, in plus, sa mearga anual la doctor pentru analize de rutina, spre a depista din timp un eventual diabet sau cancer de colon ori prostata.


6. Verifica starea testiculelor

Cancerul testicular reprezinta cea mai comuna forma de cancer la barbatii cu varste intre 15 si 35 de ani, conform Institului National de Sanatate al SUA. Insa, daca este depistat suficient de devreme, seminomul testicular (forma cea mai putin agresiva) determina o rata de peste 95% de supravietuire.

De aceea, este foarte important ca barbatii sa fie atenti la semnele cancerului testicular: o senzatie de greutate in scrot, o durere surda in abdomen, durere la nivelul unui testicul sau la nivelul scrotului, marire a pieptului sau sensibilitate a acestuia, o stare generala de oboseala.

De asemenea, un alt simptom este un nodul sau o denivelare la nivelul testiculelor, ambele putand fi depistate printr-o autoexaminare (cel mai indicat este sa faci acest lucru atunci cand faci un dus fierbinte, deoarece scrotul este relaxat). Asadar, prinde fiecare testicul intre varfurile degetelor si misca-le pe rand astfel incat sa verifici toata suprafata. Daca observi o umflatura de marimea unui bob de mazare, ar trebui sa mergi la medic.

Ai grija insa deoarece un testicul are si vase de sange in relief, deci nu este perfect rotund si neted, si s-ar putea sa te ingrijorezi fara motiv din cauza lor. De aceea, ar fi indicat sa faci in mod regulat aceasta autoexaminare, pentru a te obisnui cu structura lui si a observa apoi o eventuala schimbare, daca apare.
Este indicat sa faci acest lucru lunar, pana la varsta de 35 de ani (sau mai tarziu, daca ai in familie cazuri de cancer testicular).


7. Supravegheaza-ti nivelul testosteronului

Un studiu realizat cu ajutorul a 1.500 de barbati a aratat ca unul din patru barbati de peste 30 de ani are un nivel scazut de testosteron. Simptomele deficientei de testosteron includ: letargie, pierderea libidoului, depresie, insomnie, mai putine erectii noaptea, o scadere a motivatiei sau a increderii in sine, o reducere a fortei.

Unele dintre acestea pot fi legate si de inaintarea in varsta, dar pot indica si faptul ca organismul nu mai are o cantitate suficienta din hormonul principal masculin, astfel ca este mai bine sa mergi la un medic.


8. Fii atent la starile emotionale

Depresia la barbatii de peste 30 de ani este destul de frecventa si nici nu se manifesta mereu doar prin simptomele clasice, cum ar fi lipsa motivatiei, tristete si lipsa de energie, ci se poate manifesta si printr-un comportament mai riscant, prin furie, agresivitate sau abuz de alcool.

De asemenea, poate fi definita drept “criza barbatului de varsta mijlocie”. Asadar, daca te simti posomorat fara sa existe o cauza evidenta, ar fi indicat sa ceri ajutor specializat (dupa ce ai facut o analiza pentru a verifica nivelul testosteronului, o cantitate scazuta a acestuia fiind legata de depresie).

preluare de pe sursa: http://piatza.net/sfaturi-pentru-barbatii-trecuti-de-30-de-ani/

CATEVA DINTRE INVATATURILE LUI VALERIU POPA

Valeriu Popa(04.06.1924-21.05.1997-bioenergoterapeut roman, inegalabil prin modul de a diagnostica cu uluitoare precizie, fara aparate sau alte date (analize,examene clinice,etc).

A pus la punct un set de regimuri alimentare adecvate tipurilor de boli: in acest sens, vezi si http://www.vindecare.go.ro/regimuri.htm.

Sunt cunoscute cazuri de vindecari/ameliorari semnificative in boli incurabile,ca:scleroza multipla/leconevraxita, cancer, boli de piele (psoriazis), boli psihice, HIV-SIDA, boli de ochi, etc.

Iata cateva dintre invataturile sale

Fricamicsoreaza diametrul vaselor de sange, ca urmare a unei varsari  excesive de adrenalina in sange. Acest fapt duce la o subalimentare a tuturor organelor, ceea ce cauzeza boli organice, cum ar fi boala coronariana (ischemia), hepatita, impotenta si frigiditatea sexuala, boli de piele, nevroze si psihoze.

Cand cineva te jigneste,nu te razbuna pe el, nu-l uri si nu te supara pe el,intrucat aceasta jignire este un dar de la Dumnezeu.

Daca n-o accepti urmeaza ca purificarea sufletului sa se infaptuieasca prin boli si nenorociri, iar daca nu esti pregatit nici pentru aceasta, ea vine prin moarte.

Aceasta forma de purificare ne este data prin intermediul celor apropiati, de aceea in masura in care reusim sa-i iertam, in aceeasi masura sunt posibile schimbari interioare de profunzime.

Se cuvine sa iertam nu numai in gand ci si cu sufletul. Cel mai mult ne leaga de trecut supararile neiertate.

Iertand un om care ne-a jignit sau ne-a suparat, ne putem vindeca de o boala grava.

Roaga-te in permanenta ca toti cei din jurul tau sa fie fericiti,sanatosi si intreaga lume sa fie binecuvantata.

Aceasta rugaciune v-a iradia atat de multa iubire catre intreaga lume incat iubirea se va intoarce la tine din belsug.

Cum daruiesti asa primesti.

Razbunandu-te te faci egal cu adversarul.

Iertandu-l te arati superior. Iertand ne eliberam pentru a ne putea inalta.

Sa fim constienti ca iertand ii eliberam pe cei care ne-au gresit, deci iertand oferim libertate. Sa alegi calea iertarii, pentru ca numai ea desface rana inclestata in timp.

Ca de nu iertati voi, nici Tatal vostru nu va va ierta voua greselile.

Dependenta naste frica, indoiala, depresia si supararea.

Nu cautati plata, nici lauda si nici o rasplata, orice ati face. Savarsind ceva bun noi pretindem imediat recompensa. Aceste dorinte aduc ca rezultat suferinta.

Cu cat veti intensifica dorintele omenesti cu atat va creste nivelul de agresivitate si se va intari programul de autodistrugere.

Orice dorinta cand se agata de tine devine stapanul tau.

Cand esti manios, mania devine stapanul tau, te acapareaza complect.Astfel mania ta, in aceasta stare, va face lucruri pe care mai tarziu le vei regreta.

Dependenta naste agresivitatea. Iar agresivitatea produce boala. Boala purifica sufletul omului si ii fortifica sistemul imunitar.

Dependenta de dorinte,frica,depresia si supararea atrag gelozia. Cu cat e mai puternica dependenta de persoana iubita, cu atat mai numeroase sunt pretentiile noastre fata de ea. Cearta, mania, nerabdarea emit in tacere o mare forta destructiva. Numai prin iubire poate seca izvorul rautatilor

Sa nu vorbiti despre nenorocirile traite pentru ca ele pot prelungi durata  lor.

Cand nu vorbim cuiva despre problemele noastre, noi ne indepartam de ele. Indepartarea de ele este primul pas pentru depasirea acestora. Esential e cand vorbiti despre problemele si emotiile dvs. sa nu cautati mila sau compatimiri.

Tantarii si furnicile apar cand este prezenta trufia. Cand tantarul va inteapa este o umilinta pentru dvs. El este de mii de ori mai mic decat dvs. si reuseste sa va intepe simtitor.

In aceasta situatie daca nu va enervati, trufia descreste. Deci tantarii ne pot ajuta la ameliorarea destinului si micsorarea trufiei.

Daca aveti o mare suparare sau tristete incercati sa nu aduceti sentimente acasa.Iesiti in strada-cu deosebire in locurile inverzite–si plimbati-va.

Nu faceti din casa dvs. o groapa de gunoi energetic. Daca locuiti de cativa ani si a-ti saturat spatiul cu regrete, suparari si spaime, amintiti-va momentele in care v-ati certat si suparat, asezati-va in acel loc, iertati, anulati agresivitatea fata de iubire, rugati-va.

Daca vorbim la telefonul mobil,in primele 30 de secunde energia organismului blocheaza influentele negative, ulterior incepe sa cedeze lent. O convorbire telefonica ce dureaza mai mult de un minut se poate rasfrange negativ asupra sanatatii.

 De altfel, oricat ar parea de straniu, cel mai puternic patimeste nu zona capului, ci zona sistemului genito-urinar. Dupa o convorbire de trei minute are loc deformarea campului in zona capului,in zona sternului(adica are loc slabirea sistemului imunitar) si,de asemenea, in zona primei chakre. O convorbire telefonica care depaseste un minut este de nedorit.

Mancatul este un serviciu divin si, ca atare, nu trebuie sa se desfasoare intr-o atmosfera apasatoare. Mancarea ne poate da energii superioare daca este binecuvantata de Dumnezeu si este gatita cu devotament spiritual.

Cea mai buna mancare, cel mai sanatos meniu natural, se transforma in otrava in corpul dvs., daca atmosfera in care gatiti (gandurile si sentimentele) si mancati este tensionata.

Munca nu trebuie sa ne omoare, ci sa ne dezvolte. Inseamna ca supra-incarcarile nu trebuie sa fie permanente si in fiecare ocupatie sa gasim placerea.

Daca nu exista placere, orice activitate se poate transforma intr-o suprasolicitare si va dauna sanatatii.

Daca un om fura si inseala pe altii o viata intreaga, el va fi pedepsit sa suporte si pagubele pe care le-a facut altora. In concluzie, cel care a facut bine va recolta binele, iar cel care a facut un rau fizic sau spiritual va recolta raul fizic sau spiritual.

Atasamentul inseamna alipirea sufletului de ceva sau cineva (parinti, persoana iubita, copii, profesie, obiecte, daruri etc). Atasamentul fata de cele pamantesti produce un urias rau lucrului de care ne atasam, in acelasi timp sufera si cel ce se ataseaza.

Daca omul se ataseaza sufleteste de: hrana, placeri sexuale, casa, avere, bani etc. sufletul lui este cuprins de lacomie, de ura si frustare. In aceasta situatie el trebuie sa piarda toate bunurile pentru a-si purifica sufletul.

Omul stie foarte bine ca nu va lua nimic cu sine in mormant. Cu cat suntem mai atasati de stabilitate cu atat mai greu suportam schimbarile vremii si suntem mai bolnaviciosi. Atasamentul fata de dorinte duce la destramarea relatiilor familiare si a acelora din afara familiei.

In dragostea omeneasca trebuie intotdeauna sa existe o detasare de omul iubit.

Cu cat aveti mai multe pretentii, iritari si nemultumiri fata de omul apropiat, cu atat mai mult creste dependenta de el. Dependenta de valorile umane ne va omori incetul cu incetul si spiritul si sufletul.

Cand casatoria este bazata numai pe sentimente sexuale, ea nu poate fi indelungata. Cand sentimentele slabesc intervine inselarea, iar casnicia se destrama.

Familiile care sunt intemeiate in primul rand pe prietenie si respect, sunt fericite si dureaza mult.

Un sot trebuie sa evite sa o transforme pe sotie intr-o copie fidela a sa. Fiecare om are personalitatea lui proprie si astfel de tentative sunt impotriva firii, ducand in timp la destramarea cuplului.

Nu-l considerati pe celalalt ca fiind un obiect destinat sa va serveasca, ci ca pe o fiinta divina, cu individualitate si cerinte proprii.

Casatoria trebuie studiata intai cu ochiul, apoi cu microscopul si in sfarsit cu telescopul. Cu cat ne concentram launtric asupra vietii, imbatranim si ne despartim repede de viata.

Gelozia de regula provoaca scaderea vederii, auzului, scleroza in placi, traumatismele capului, diabet, inflamatii articulare. Daca gelozia este grevata de trufie, atunci este de doua ori mai periculoasa.

Femeia geloasa si suparacioasa ataca in plan subtil partenerul sau. In aceasta situatie, sotul fie se va imbolnavi in permanenta, fie va deveni alcoolic,fie va divorta.

Daca sunteti gelos si va amplificati sentimentele agresive de profunzime, atunci puteti avea probleme cu orice animal, veti putea avea si alergie si boli contactate de la ele. De asemenea, veti putea deveni obiectul agresiunii din partea animalelor.

E mai bine sa plangeti, decat sa urati. Daca n-ati reusit sa va invingeti pe dvs. insiva, agresiunea se acumuleaza in mod inevitabil. Atunci cand plingeti, agresiunea aparuta se distruge.

Dragostea are o mare putere de vindecare fizica, mentala, emotionala si spirituala. Placerea de a barfi, minti si rani alti oameni provoaca efecte karmice devastatoare pentru sufletul care critica. El se condamna singur sa traiasca in inchisoarea nelinistii interioare.

Adevarata cauza a narcomaniei si alcoolismului este un nivel scazut de iubire. Aceasta apare din cauza unor puternice frustari, a reprimarii dragostei fata de oameni. Omul trebuie sa inceteze sa mai poarte suparare pe lumea din jur, sa intre in armonie cu ea.

Gandirea noastra dispune de cea mai puternica forta creatoare din intregul univers. Gandul este cel care aduce pacea si linistea in sufletul nostru. Gandul este cel care atrage binele sau raul in existenta noastra.

Toate gandurile emise plutesc in aer ca niste mine amenintatoare pentru a lovi pe cel ce le-a produs. O gandire sau o actiune negativa este resimtita dureros de mii de organisme. De aceea exista o lege a naturii si a stiintei conform careia raul pricinuit altora ne face rau si noua insine.

De aceea straduinta de a ierta dusmanii si de a indrepta spre ei numai ganduri de pace si iubire constituie un act protector pentru noi.

Potrivit legii bumerangului, tot ceea ce emitem in atmosfera, din punct de vedere vibratoriu: ganduri, vorbe, dorinte, fapte, sentimente etc. se intorc la noi, producand efecte perturbatoare in campul nostru energetic. De aceea nimeni nu poate face rau altuia fara sa plateasca.

De aceea ori-cand aveti ganduri negative despre o persoana, sa va rugati in permanenta pentru sanatatea ei.

Cand ne gandim la cineva, se creeaza instantaneu o punte energetica intre noi si omul la care ne gandim. De aceea,orice gand rau reprezinta un atac energetic care aduce un prejudiciu omului respectiv. Astfel ne atacam si ne omoram unul pe altul in mod inconstient, de multe ri fara sa ne dam seama de acest lucru.

Orice expresie dura, afirmata pe un ton categoric, poate provoca un rau atat siesi, cat si unui alt om.

Imaginatia are puterea de a crea realitatea. Campul parintilor incepe sa distruga campul copilului si acesta se va naste bolnavicios, fricos, obsedat.

Supararea e una din cele mai raspandite incalcari ale legilor universului, care poate determina diferite neplaceri in viata, atat a celui pe care te superi, cat si in propria ta viata.

Supararea copilului pe parintii sai, a parintilor pe copii creeaza ruperea si deformarea celor mai fine structuri energetice, cu consecinte din cele mai grave. Femeia trebuie sa fie linis-tita si rabdatoare si nu trebuie sa se supere sau sa traiasca sentimente negative. Ea trebuie sa accepte cu seninatate realitatea, asa cum este si sa nu admita parerile de rau in legatura cu trecutul sau sa grabeasca viitorul.

Egoismul, cruzimea, inchid canalele energetice de legatura cu Dumnezeu si omul respectiv nu mai primeste energia necesara intretinerii vietii. In aceasta situatie, el este nevoit sa ia energia de la alti oameni, devenind vampir energetic. Acest lucru distruge sistemul de protectie al corpului.

Egoismul si interesul personal ne izoleaza de restul oamenilor si acest simt al separarii ii face pe oameni insensibili la nevoile altora. O persoana egoista manifesta un atasament excesiv pentru ea insasi, este o plaga sociala. Egoistii au foarte putini prieteni.

Cateva cunostinte si relatii superficiale le umplu viata. Contactele cu ceilalti sunt limitate. Prin felul de a gandi se inchid in lumea lor stramta. Prin gandurile voastre puteti sa schimbati un egoist, facandu-l generos. Sa se emita spre el numai vibratii de generozitate si bunavointa.

Dispretul fata de noi si profunda nemultumire fata de sine constituie o agresiune fata de Dumnezeu. Dispretul si blamarea omoara inainte de toate iiubirea fata de un alt om. Orice ticalosie ar comite un om impotriva noastra, noi nu avem dreptul sa respingem iubirea fata de el.

Barbatul care dispretuieste femeia, se degradeaza spiritual, incepe sa sufere de diferite boli si imbatraneste mai repede ca de obicei. Trebuie sa va schimbati atitudinea fata de femei si fata de situatiile legate de ele.

Trufia si dispretul fata de oameni genereaza lipsa dorintei de a trai, sentimentul pierderii sensului vietii.

Ura este o forta care te leaga de persoana pe care o urasti. Ancorarea de intelepciune da nastere dispretului.

Acesta incepe de la cap. De aceea se blocheza biocampul in regiunea capului. In curand dispretul se intoarce
impotriva propriei persoane. De aceea, se deterioreaza campul in jurul rinichilor si apare distrugerea acestora.

Nimeni nu poate strange bani daca-i dispretuieste. Zgarcenia si economia aduc boala si dezastre.

Sexualitatea noastra are niste limite. Care sunt acestea?

tipareste  |  trimite unui prieten   |  trimite prin Y!M

Un studiu aparut recent in Canadian Journal of Human Sexuality arata cat de limitati suntem in gandire cand vine vorba despre sex si cat de diferite sunt standardele impuse celor doua sexe. Citeste si spune-ne parerea ta!
Barbatii au mereu chef de sex. Femeile nu.

Toti specialistii impartasesc aceeasi idee conform careia este anormal ca un barbat sa nu aiba chef de sexla orice ora, in orice loc s-ar afla si… aproape cu oricine. Pe de alta parte insa, femeile nu au aceasta "obligatie", iar comportamentul barbatilor in societate trebuie sa se muleze oarecum si pe principiile feminine.

Prin urmare, daca barbatii au chef de sex, n-au decat sa si-l reprime cata vreme nu se afla in imprejurari adecvate.

Sexul intre lesbiene este hot. Sexul intre homosexuali deloc!

Potrivit unui studiu efectuat la Universitatea Saskatchewan din Canada se pare ca nu privim cu aceiasi ochi sexul intre doi barbati si sexul intre doua femei. Astfel, daca jocurile erotice intre doua femei reprezinta o priveliste placuta pentru multi dintre noi, o astfel de reprezentatie tinuta insa de doi barbati este de cele mai multe ori blamata.

Ea trebuie sa mai invete. El nu.
Aceiasi canadieni au observat ca barbatii sunt, de fapt, mult mai limitati de idei preconcepute, decat femeile. Ei se considera experimentati, iar femeile din patul lor trebuie sa mai invete pana sa ajunga sa le satisfaca toate dorintele sexuale. Niciodata invers!

Femeile sunt usuratice. Barbatii sunt experimentati.

Aceleasi cunostinte in materie de sex catalogheaza un barbat drept "mare experimentat", iar o femeie - usuratica. Chiar daca le place cand partenera lor da viata oricarui vis erotic, barbatii sunt innebuniti de gandul ca inaintea lor si probabil dupa ei s-au bucurat si se vor mai bucura si altii de aceeasi "oferta".

Ea vrea sa se casatoreasca. El o vrea pe cea mai cea.

Datorita productiilor hollywoodiene care ne sunt servite zilnic prin intermediul canalelor media, barbatii au fost supusi unui asa-zis proces de "spalare a creierului", astfel incat isi inchipuie ca oricare dintre ei ar putea pune, la un moment dat, mana pe cea mai sexy femeie in viata. Iata de ce nu si-ar irosi viata alaturi de o femeie oarecare, in rol de barbat insurat. Din pacate, visele celor mai multi nu au nici un temei.

Ea e nebuna. El e un romantic.

Daca ea il suna zilnic, apare la el la serviciu pe neasteptate, sau la el acasa, ii face cadouri, ii controleaza telefonul mobil si vrea sa il vada in fiecare zi, este nebuna, cu siguranta. Daca rolurile s-ar inversa, el nu este considerat un barbat cu probleme mintale, ci un romantic incurabil.

El are mintea brici. Ea nu.

Se presupune ca barbatii devin, inca din copilarie, adevarate encicopedii sexuale. Deci sunt destepti! Cei care nu sunt preocupati de placerile carnale sunt natarai. Pe de alta parte, femeile trebuie sa fie inocente si ignorante intr-ale sexului, altfel sunt considerate usuratice. De aici au pornit, de fapt, celebrele bancuri cu blonde.

Copilul e al ei. El vrea un test de paternitate.

Aducerea pe lume a unui copil este un eveniment ce schimba complet viata unei femei. In timp ce ea va trebui, incepand cu acest moment, sa-si schimbe prioritatile pentru tot restul vietii, tatal poate sa-si vada in continuare de viata ca si cand nimic nu s-ar fi intamplat. Iata pe ce mizeaza multi dintre barbatii care se sustrag responsabilitatilor ce le revin si invoca cu tarie dreptul la un test de paternitate.

Autor: Elena Nistor

Telefonul mobil ameninţă fertilitatea masculină

Cercetătorii din Statele Unite au descoperit că radiaţiile electromagnetice de radiofrecvenţă (RF-EMR) emise de telefoanele mobile pot să scadă concentraţia de spermatozoizi şi calitatea acestora.

Deşi rezultatele încă nu sunt concludente, cercetarea se bazează pe câteva studii făcute atât pe animale, cât şi pe oameni. În cazul cercetărilor referitoare la oameni, unele studii au expus sperma provenită de la donatori voluntari, sănătoşi, la RF-EMR. Altele au urmărit calitatea spermatozoizilor proveniţi de la bărbaţi care poartă, de obicei, telefonul mobil în buzunarul din faţă al pantalonilor.

Rezultatele au arătat că sperma expusă la RF-EMR a avut o concentraţie mai scăzută de spermatozoizi, iar motilitatea (capacitatea spermatozoizilor de a se deplasa către un ovul) şi viabilitatea acestora erau, de asemenea, mai scăzute.

În mod similar, subiecţii care îşi purtau telefonul mobil în buzunarul pantalonilor prezentau o concentraţie mai slabă de spermatozoizi în lichidul seminal, comparativ cu cei care nu purtau astfel celularul.

În cazul experimentelor făcute pe şobolani, aceştia au fost puşi într-o cuşcă de plexiglas, iar dedesubt au fost montate telefoane mobile, la distanţă de numai 5 mm de fundul cuştii. După ce şoarecii au fosr expuşi la RF-EMR 6 ore pe zi, timp de 4 luni, cercetătorii au descoperit că numărul spermatozoizilor vii a scăzut cu 25%.
Încă nu se ştie exact ce tip de telefon mobil sau ce benzi de frecvenţă au un impact mai mare, motiv pentru care cercetătorii şi-au propus să efectueze studii pentru a afla exact dacă există produse care nu au efecte negative majore.

Deşi nu este clar modul în care RF-EMR afectează sperma, una din teorii susţine că atunci când telefoanele mobile sunt ţinute pentru o perioada lunga de timp în buzunar, ele generează căldură care afectează sperma. Alte ipoteze susţin ideea că radiaţiile provenite de le telefoane penetrează ţesutul şi interferează cu frecvenţa electromagnetică de la nivel celular, deteriorând sperma.

“Copiii, adolescenţii, tinerii şi femeile însărcinate ar trebui să ţină telefonul cât mai departe de organele lor reproductive, deoarece aceste părţi ale corpului sunt foarte sensibile la radiaţii. Acest studiu este un avertisment pentru cei care ţin telefonul mobil în buzunarul din faţă al pantalonilor,” a declarat dr. Joel Moskowitz de la Universitatea din California.

Sursa: cnet

Sursa: BLOG ENCICLOPEDIC 2 – DESCOPERA

Populaţia planetei va depăşi 10 miliarde până în 2100, anunţă ONU

Populaţia lumii va ajunge la 9 miliarde de oameni la mijlocul acestui secol, urmând să crească până în 2100 la 10.1 miliarde.

Aceste cifre au fost date publicităţii în urma cercetărilor făcute de Organizaţia Naţiunilor Unite.

Creşterea numărului populaţiei din Africa rămâne ridicată, astfel că acesta se va tripla în decursul acestui secol.

De la o populaţie de un miliard, se va ajunge la un număr de 3.6 miliarde, o previziune îngrijorătoare pentru un continent care are probleme în a hrăni şi oferi apă potabilă populaţiei actuale.

Se aşteaptă ca populaţia Terrei să atingă 7 miliarde de oameni în luna octombrie a acestui an.

Demografii susţin că problema creşterii explozive a populaţiei, tendinţă care a început în secolul 20, nu are încă o rezolvare în secolul 21.

“Creşterea populaţiei cu fiecare miliard de oameni duce la îngreunarea a vieţii tuturor.

Dacă este sfăşitul lumii? Răspunsul este nu.

Putem hrăni o populaţie de 10 miliarde?

Probabil.

Ce este cert, este că ne-am descurca mai bine cu un număr mai mic al populaţiei” sugerează John Bongaarts, un demograf de la Population Council, un grup de cercetare din New York.

Noul raport al ONU estimează că populaţia planetei va număra 9.3 miliarde de oameni în 2050, cu 156 milioane mai mult decât au estimat cercetătorii în anul 2008.

Printre factorii care au condus la creşterea estimării numărului de locuitori ai Pământului se află şi fertilitatea care a scăzut în unele ţări sărace mai puţin decât se previziona, cât şi creşterea acesteia în anumite ţări bogate, precum Statele Unite, Marea Britanie şi Danemarca.

Hania Zlotnik, director al diviziei de populaţie a Oraginaţiei Naţiunilor Unite, a declarat că ţarile care prezintă cea mai mare creştere trebuie să ia în calcul posibilitatea reînnoirii programelor de încurajarea a planificării familiale.

După anii ‘70-’80, multe astfel de programe au stagnat din cauza luptelor ideologice legate de avort, educaţie sexuală şi rolul femeii în societate.

Conservatorii au atacat aceste programe guvernamentale, iar unele grupuri catolice au luptat împotriva distribuirii pilulelor contraceptive.

Alte grupuri feministe se concentrau mai mult pe creşterea oportunităţilor pentru femei şi mai puţin pe controlul populaţiei.

În ultimii zece ani, ajutorul străin venit pentru plata anticoncepţionalelor a avut o valoare de 238 milioane de dolari (în 2009), iar cel mai mare donator a fost SUA.

Recent, Statele Unite au micşorat suma donată pentru programele de planificare familială cu cinci procente.

Din 1925, populaţia Yamenului s-a mărit de cinci ori, ajungând la 25 de milioane, şi urmează să se mărească iar până la sfârşitul secolului, ajungând la 100 de milioane.

În Nigeria, cea mai populată ţară din Africa (162 milioane locuitori), se estimează că populaţia va atinge 730 milioane până în 2100.

În Malawi, o ţară de 15 milioane de locuitori, va ajunge la 129 milioane de locuitori, a sugerat raportul.

Întrebarea este dacă resursele actuale vor ajunge pentru a menţine în viaţă alţi un miliard de oameni nenăscuţi, luând în considerare şi eventualele catastrofe precum schimbările climatice, războaie, sau eventuale epidemii.

Programe bine proiectate pot opri creşterea populaţiei chiar şi în cele mai sărace ţări.

Furnizarea de informatii şi accesul voluntarilor pentru a distribui pilule contraceptive, vor duce la controlul creşterii populaţiei în ţari precum Bangladesh, Iran, Mexic, Sri Lanka şi Thailanda.

Raportul a mai demonstrat că epidemia de SIDA despre care se spunea că va fi un dezastru la nivel mondial nu a generat atâtea victime precum s-a preconizat.

Estimările răspândirii şi proiectele privind virusul imunodeficienţei umane făcute pentru Africa în anii 1990, s-au dovedit a fi prea multe, şi pentru multe populaţii, tratamentul cu noul medicament a redus rata de deces din cauza bolii.

Supravieţuirea a milioane de oameni care au SIDA şi care ar fi murit dacă nu ar fi avut acces la tratament, cât şi reducerea ratei mortalităţii infantile, au permis creşterea demografică actuală.

Aceste reuşite medicale indică faptul că singura cauză potenţială a reducerii creşterii numărului populaţiei este micşorarea ratei de fertilitate a femeilor.

De asemenea, lipsa puterii femeii în faţa unui bărbat este un factor care influenţează creşterea populaţiei Africii, dar care s-a schimbat treptat de-a lungul timpului.

În vreme ce trei sferturi dintre femeile americane căsătorite utilizează un mijloc contraceptiv modern, un sfert din populaţia femenină a Africii de Est, o zecime din cea de Vest şi aproximativ 7% din populaţia din Africa Centrală au acces la mijloace de protecţie împotriva unei sarcini nedorite.

“Africa Centrală şi cea de Vest sunt două mari regiuni ale lumii unde are loc o tranziţie a fertilităţi, deşi acest lucru se întâmplă într-un ritm lent” susţine demograful John F. May.

Unele studii demonstrează că accesul la anticoncepţionale nu este tot timpul suficient.

Un studiu realizat de cercetătorii de la Harvard în Lusaka, Zambia, a demonstrat că numai atunci când femeile au avut autonomie pentru a decide dacă să utilizeze contraceptive s-a înregistrat un număr semnificativ mai mic al naşterilor.

Alte studii au sugerat că educaţia fetelor joacă un rol foarte important în înţelegerea faptului că numărul membrilor unei familii este e o alegere personală.

Deşi a avut ani de zile restricţii în ceea ce priveşte numărul de copii pe care au voie să îl facă, cetăţenii Chinei ar putea intra în rândul ţărilor care au o populaţie în scădere.

În următoarele două decenii, populaţia Chinei va ajunge la 1.4 miliarde, iar până în 2100 urmând să scadă la 941 milioane de locuitori.

Statele Unite au o populaţie în creştere, datorită imigraţiei masive şi a fertilităţii imigranţilor hispanici.

Raportul a sugerat că până în 2100, Statele Unite vor atinge o populaţie de 478 milioane de locuitori, cu 167 milioane mai mult decât în prezent.

Sursa: NY Times

Sursa: BLOG ENCICLOPEDIC 2 – DESCOPERA

Pentru femei, bărbaţii trişti sunt mai atrăgători decât cei zâmbitori

Femeile consideră că bărbaţii zâmbitori sunt mai puţin atrăgători decât cei care au o atitudine arogantă sau tristă, susţine un studiu efectuat în Canada.

În contrast, bărbaţii preferă mai mult femeile zâmbitoare, decât pe cele mândre sau încrezătoare, relevă studiul efectuat pe un număr de 1084 de studenţi heterosexuali.

“În general, rezultatele par să reflecte norme tradiţionale de gen şi valorile culturale care au apărut ulterior, dezvoltate şi consolidate de-a lungul istoriei, cel puţin în culturile occidentale”, susţine Jessica Tracy, un sociolog de la Universitatea din Vancouver şi coautor al studiului.

În timp ce studiile anterioare susţineau că bărbaţii consideră femeile zâmbitoare mai atrăgătoare, studiul efectuat de Jessica Tracy şi Alex Beall relevă pentru prima dată că femeile cred că bărbaţii sunt neatrăgători atunci când sunt fericiţi.

Se pare că femeile cred asta despre bărbaţii zâmbitori datorită faptului că îi consideră femini şi mai puţin impunători.

De asemenea, cercetătorii spun că studiul ar putea explica aşa-numita atracţie a femeilor faţă de “băieţii răi”.

Cu toate acestea, Bell a anunţat că studiul s-a axat pe prima impresie şi nu a luat în calcul dacă intervievaţii considerau sau nu că persoanele din poze ar putea fi parteneri buni.

Studiul a avut două stagii.

Prima parte a implicat un număr de 100 de participanţi cărora li s-au arătat poze cu o persoană de sex opus, fotografiată în 4 ipostaze: exprimând fericire (zâmbind), mândrie (stând cu braţele ridicate), ruşine (cu ochii lăsaţi în jos) şi având o expresie neutră.

Participanţilor li s-a cerut să noteze gradul de atracţie al persoanei respective în funcţie de fiecare poză, pe o scară de 1 la 9, unde 9 semnifica gradul cel mai înalt.

Cea de-a doua parte a fost efectuată online, iar voluntarii au fost divizaţi în 4 categorii: 340 de studenţi canadieni cu o varsta medie de 20 de ani, care au primit un set de 40 de fotografii cu persoane de sex opus, 120 de adulţi din America de Nord cu o vârstă medie de 39de ani, cărora li s-au prezentat 40 de fotografii cu bărbaţi şi 40 de fotografii cu femei şi aproximativ 400 de studenţi din Canada, cărora le-au fost prezentate acelaşi fotografii ca adulţilor mai în vârstă.

Fotografiile au fost clasificate în aceleaşi patru categorii – fericit, mândru, ruşinat şi neutru – de către asistenţi de cercetare care nu cunoşteau motivul pentru care fotografiile au fost clasificate.

Participantii la studiu au fost rugaţi să evalueze atractivitatea persoanelor din fotografii, la fel ca în cazul de mai sus.

În toate cazurile, bărbaţii au dat notele cele mai mari femeilor fericite (o medie peste 5).

Femeile mândre au fost evaluate, în medie, cu unul două puncte mai puţin, iar în mediul online aceste poze au obţinut cel mai mic punctaj.

Femeile au acordat cel mai mare punctaj fotografiilor în care bărbaţii păreau mândri, cu un rating de patru-cinci, în timp ce imaginile cu bărbaţi fericiţi au primit cu un punct mai puţin.

Participantele tinere au notat bărbaţii fericiţi cu un punctaj minim, iar cele mai în vârstă au notat astfel fotografiile în care personajele aveau o expresie neutră.

În încheiere, cercetătorii au explicat că ruşinea a fost considerată oarecum atractivă pentru ca exprimă respectul faţă de normele sociale, în cazul ambelor sexe.

Sursa: CBC

Sursa: BLOG ENCICLOPEDIC 2 – DESCOPERA

Bărbaţii pot evita cea mai întâlnită formă de cancer dacă beau multă cafea

Conform unui nou studiu amplu făcut de cercetătorii de la Şcoala Harvard pentru Sănătate Publică, consumul mare de cafea reduce riscul de dezvoltare al cancerului de prostată.

Bărbaţii care beau mai mult de şase ceşti de cafea pe zi vor avea un risc de dezvoltare a celei mai letale forme a cancerului de prostată cu 60% mai scăzut.

Totodată, riscul de dezvoltare a oricărei forme de cancer de prostată va fi cu 20% mai scăzut la aceste persoane.

Chiar şi în cazul în care bărbaţii beau între una şi trei ceşti de cafea zilnic, riscul de dezvoltare a cancerului va fi cu 30% mai scăzut.

“Câteva studii au observat asocierea dintre consumul de cafea şi riscul de apariţie al cancerului de prostată sub o formă letală, forma care este cel mai important de prevenit”, a susţinut Lorelei Mucci.

“Studiul nostru este cel mai mare efectuat până în prezent şi care obervă efectele cafelei în micşorarea riscului de dezvoltare al cancerului de prostată” continuă aceasta.

Efectele au fost aceleaşi chiar dacă bărbaţii au consumat cafea cu cofeină sau una decofeinizată.

Acest fapt îi duce pe cercetători la concluzia că scăderea riscului de a dezvolta cancerul de prostată este asociată cu antioxidanţii şi substanţele antiinflamatoare pe care cafeaua le conţine.

Cancerul de prostată este cea mai întâlnită formă de cancer diagnosticată în rândul bărbaţilor, dar aceasta nu este întotdeauna mortală.

Un test de sânge poate detecta din timp cancerul şi îl poate clasifica în funcţie de gravitate pe o scară intitulată scorul Gleason.

Cu cât punctajul este mai mare, cu atât riscul de răspândire este mai mare.

De-a lungul timpului, în jurul lumii, s-au numărat 16 milioane de supravieţuitori ai cancerului de prostată.

Unu din şase bărbaţi din Statele Unite riscă să dezvolte cancer de prostată în timpul vieţii lui.

Factorii de risc sunt asociaţi cu dietele bogate în grăsimi, consumul de alcool, ereditatea şi expunerea la substanţe chimice.

Studiul actual a examinat consumul de cafea a 47.911 bărbaţi din Statele Unite.

Aceştia au declarat, o dată la patru ani, ce cantitate de cafea au consumat, începând cu anul 1986 şi până în 2008.

În timpul studiului, s-au descoperit 5.035 cazuri de cancer de prostată, dintre care doar 642 letale.

Cercetătorii susţin că s-a obervat un risc scăzut de dezvoltare al cancerului de prostată chiar şi la bărbaţii care beau cafea, dar care prezintă factori care de obicei măresc riscul de dezvoltare al cancerului – fumatul sau lipsa exerciţiilor fizice.


Sursa: AFP

Sursa: BLOG ENCICLOPEDIC 2 – DESCOPERA

Monogamia umană - stare naturală sau construcţie culturală?

Despre monogamie...

Încă de la poveştile cu Făt-Frumos şi Ileana Cosânzeana, spaţiul cultural în care trăim ne inoculează convingerea implicită că forma firească a relaţiilor este monogamia. Cu toate acestea, apar zilnic tot mai multe situaţii ce par să contrazică această idee: liderii politici şi sportivii celebri sunt surprinşi în situaţii dezonorante (de exemplu Bill Clinton, Tiger Woods, Arnold Schwartzenegger, Dominique Strauss-Kahn), organizaţiile cu profil religios sunt zguduite de scandaluri (a se vedea cazul abuzului de minori ce a răvăşit Biserica Catolică), iar industrii altădată de neimaginat câştigă tot mai multă importanţă economică (se estimează că pornografia produce anual venituri de aproximativ 100 de miliarde de dolari).

Pornind de la această premisă şi de la scandalul în care au fost implicaţi Bill Clinton şi Monica Lewinsky, psihologul american Christopher Ryan şi soţia sa, medicul psihiatru Cacilda Jethá, au cercetat originile sexualităţii umane, iar rezultatele le-au publicat în cartea intitulată Sex at Dawn: The Prehistoric Origins of Modern Sexuality.

Concluzia acestora? Monogamia, departe de a fi naturală, este o inovaţie socială aplicată de oameni doar în ultimele 10 milenii.

Ce a fost înainte de monogamie

În urmă cu câteva milioane de ani, Homo erectus, strămoşul omului, a renunţat la sistemul de înmulţire tipic gorilelor, în care un mascul alfa se lupta cu alţi masculi pentru a câştiga accesul la un grup de femele. În locul acestuia, Homo erectus a trecut la un model în care cei mai mulţi dintre masculi aveau acces la femele.

Oamenii există în forma anatomică actuală de aproximativ 200.000 de ani, atingând acum 50.000 de ani starea comportamentală evoluată denumită de antropologii americani "behavioral modernity". Aceasta este definită prin trăsăturile distinctive faţă de alte primate şi de strămoşi, printre care se numără uneltele avansate, comerţul şi trocul între grupuri, folosirea pigmenţilor şi a bijuteriilor pentru decoraţiuni, arta figurativă (picturile rupestre, petroglife, figurine), muzica, jocul şi înmormântarea.

Cea mai timpurie dovadă a cultivării pământului datează din jurul anului 8.000 î.e.n., adică de acum 10.000 de ani, însă planeta era în bună măsură ocupată de grupuri de vânători-culegători chiar şi acum câteva sute de ani.

În societăţile de tip vânător-culegător egalitarismul constituie strategia cea mai bună pentru supravieţuire, iar studiile efectuate asupra societăţilor contemporane de acest tip din Africa sau Australia au confirmat acest lucru. În aceste societăţi, resursele sunt împărţite în mod egal între membri, bunăstarea grupului fiind esenţială pentru existenţa sa.

Hrana este împărţită în mod echitabil între membrii grupului, copiii sunt alăptaţi de mai multe femei, iar intimitatea persoanei nu există. Acest principiu este aplicat şi în privinţa relaţiilor sexuale, membrii grupului având mai mulţi parteneri în acelaşi timp, fără reţineri, aceasta fiind situaţia normală în societăţile studiate.

Structura corpului reflectă, de altfel, promiscuitatea preistorică a omului: testiculele masculului uman sunt mai mari decât ar avea nevoie un primat monogam; acestea se află în exteriorul corpului, unde sunt vulnerabile, iar temperatura mai scăzută permite consevarea spermei pentru a permite ejaculări multiple.

Gorilele au testicule mici în comparaţie cu corpul lor masiv, pentru că avantajul asupra celorlalţi masculi se câştigă cu ajutorul corpului, nu al spermei. Cimpanzeii, în schimb, au testiculele mari, pentru că mai mulţi masculi copulează cu aceeaşi femelă într-un timp scurt.

Astfel, ei nu concurează cu ceilalţi masculi prin fizic, ci prin spermă, iar testiculele mari îi ajută să producă o cantitate mare de lichid seminal. În majoritatea speciilor, proporţia dintre testicule şi corpul masculului este un bun indicator al numărului de parteneri sexuali pe care îi va avea un animal.

De asemenea, membrul sexual al masculului uman este mai mare şi mai gros decât al celorlalte primate de pe Terra; lungimea sa permite plantarea spermei într-o zonă mai puţin accesibilă a vaginului, iar forma unică a penisului uman permite evacuarea din vagin a spermei competitorilor. Gorilele şi gibonii, la fel ca restul mamiferelor în rândul cărora nu se întâlneşte o competiţie de acest tip, nu sunt echipate anatomic pentru a concura în plantarea lichidului seminal.

Alte amănunte care indică faptul că strămoşii noştri aveau relaţii intime multiple vin din anatomia feminină: sânii femeilor sunt mai mari decât ar fi nevoie dacă singurul lor rol ar fi cel ce ţine de hrănirea copiilor. De asemenea, capacitatea femeilor de a avea orgasme multiple, alături de vocalizările copulatorii (sunetele pe care acestea le emit în timpul actelor sexuale, ce au rol de a incita ceilalţi masculi din grup), indică un trecut în care strămoaşele femeilor de astăzi aveau relaţii sexuale cu mai mulţi bărbaţi.

Care este situaţia în rândul primatelor apropiate genetic de oameni?

Monogamia este un fenomen extrem de rar în rândul mamiferelor. Din aproximativ 4.000 de specii, doar câteva sunt monogame, printre care castorii şi alte rozătoare, liliecii, câteva specii de vulpe, câteva animale copitate şi un număr mic de primate -- gibonii, tamarinii şi saguinii. În schimb, aproximativ 92% din cele 9.700 de specii de păsări sunt monogame. De aceea, când cercetătorii doresc să studieze comportamentul animalelor monogame, de cele mai multe ori fac experimente pe păsări.

Monogamia nu caracterizează niciun primat ce trăieşte în grupuri mari şi are dese interacţiuni sociale. Cimpanzeii şi maimuţele bonobo sunt fiinţe sociale, extrem de inteligente şi care trăiesc pe pământ, la fel ca «rudele» lor cele mai apropiate, oamenii.

Din punct de vedere genetic, cimpanzeii şi maimuţele bonobo se aseamănă mai mult cu oamenii decât cu gorilele, urangutanii sau maimuţele. ADN-ul nostru diferă de cel al cimpanzeilor şi al maimuţelor bonobo în proporţie de doar 1,6%, ceea ce reprezintă o diferenţă mult mai mică decât cea dintre elefantul indian şi cel african, de exemplu.

Singura maimuţă monogamă, gibonul, trăieşte în Asia de sud-est în structuri sociale restrânse, formate din cuplul mascul-femelă şi din puii lor şi care trăiesc izolate pe teritorii de 30-50 de kilometri pătraţi. Ele nu părăsesc niciodată copacii şi nu interacţionează cu alte grupuri de giboni. De asemenea, nu prezintă o inteligenţă dezvoltată şi nu copulează în alt scop decât cel al reproducerii.

Maimuţele bonobo sunt fiinţele cele mai apropiate de oameni din punct de vedere al comportamentului (şi al ADN-ului, alături de cimpanzei).
Atât femelele umane, cât şi cele bonobo copulează de-a lungul ciclului menstrual, ca şi în timpul lactaţiei şi al sarcinii. În schimb, femelele cimpanezilor sunt active sexual de-a lungul a doar 25%-40% din ciclul lor menstrual. În timpul ovulaţiei, femelele cimpanzeilor copulează de 6-8 ori pe zi, răspunzând invitaţiilor tuturor masculilor din grup.

Maimuţele bonobo prezintă o sexualitate extrem de dezvoltată, ce nu are doar rol de reproducere. La fel ca în cazul oamenilor, perioada ovulaţiei femelelor de bonobo este necunoscută masculului, astfel că ambele specii au relaţii sexuale de-a lungul întregii luni.

Copiii omului şi puii de bonobo se dezvoltă mult mai încet decât cei ai cimpanzeilor, ei începând să se joace cu semenii lor abia la vârsta de un şi jumătate, mult mai târziu decât puii de cimpanzeu.

Ca şi în cazul oamenilor, femelele de bonobo revin în grupul social imediat după naştere, întreţinând relaţii sexuale la doar câteva luni după acest eveniment.

La fel ca oamenii, maimuţele bonobo folosesc mai multe poziţii sexuale, femelele preferând poziţia ventral-ventral (aşa-numita "poziţie a misionarului" în cazul oamenilor), iar masculii preferând penetrarea din spate. De asemenea, cuplurile de bonobo se privesc în ochi atunci când se sărută sau când copulează, lucru care nu este întâlnit la cimpanzei. O altă asemănare între oameni şi maimuţele bonobo este localizarea vulvei, aflată la ambele specii între picioare şi fiind accesibilă din faţă, spre deosebire de cimpanzei şi alte primate, la care este aceasta este orientată spre spate.

Dacă în rândul cimpanzeilor şi a altor primate activitatea sexuală are un rol strict reproductiv, atât maimuţele bonobo cât şi oamenii folosesc sexualitatea în scopuri sociale, precum reducerea tensiunilor, aprofundarea ataşamentului între parteneri, dezamorsarea conflictelor şi chiar în scopul distracţiei.

Cercetătorii care au studiat interacţiunile între cuplurile de maimuţe bonobo au descoperit că acestea se aseamănă foarte mult cu cele umane: partenerii se ţin de mâini, îşi sărută palmele şi picioarele şi chiar utilizează limba când se sărută. Înaintea unui act de copulaţie, maimuţele bonobo îşi privesc îndelung partenerii în ochi.

Oamenii şi maimuţele bonobo folosesc sexualitatea pentru plăcere şi pentru aprofundarea prieteniilor. Acestea sunt singurele specii descoperite până acum în rândul cărora sexul nonreproductiv este o caracteristică definitorie.

Majoritatea speciilor din lumea animală copulează doar în perioada în care femela ovulează, în scopul reproducerii. Au fost identificate doar două specii care întreţin acte sexuale des, în scopuri nonreproductive: oamenii şi maimuţele bonobo. În rândul ambelor specii, media numărului de acte sexuale per naştere este de câteva sute, dacă nu chiar câteva mii, un număr mult mai mare decât în rândul celorlalte primate.

Monogamia, produsul agriculturii

Dacă oamenii au trăit timp de milioane de ani în grupuri poligame, când am adoptat monogamia ca principal mod de organizare socială? Toate dovezile par să indice că monogamia este produsul schimbărilor culturale produse de trecerea de la societăţile de tip vânător-culegător la cele bazate pe agricultură

Până acum 10.000 de ani, când omenirea a început să evolueze de la societăţile de tip vânător-culegător, odată cu descoperirea agriculturii, monogamia era inexistentă. Odată cu aşezarea în comunităţi şi perfecţionarea agriculturii, hrana putea fi stocată pe termen mai lung. Apariţia proprietăţii private şi dezvoltarea capacităţii de a stoca resurse au făcut ca paternitatea să devină un element esenţial al societăţii umane.

Pentru a obţine hrana pe care până atunci o culegeau sau o vânau, oamenii erau nevoiţi să planteze grâne, să îngrijească pământul, să construiască sisteme de irigaţii, să culeagă grânele şi să stocheze hrana rezultată. Pentru a o apăra era nevoie de ziduri şi alte structuri de apărare, printre care şi armate, care iarăşi necesitau resurse.

Pe măsură ce agricultura a fost adoptată ca mijloc de trai, pământul a început să fie deţinut pe viaţă şi moştenit de generaţiile următoare. Astfel, odată ce proprietatea privată a înlocuit proprietatea comună, investiţia parentală a unui mascul într-un copil a crescut, astfel că importanţa paternităţii a crescut. Bărbaţii doreau să ştie cu siguranţă că resursele lor vor ajunge la progeniturile proprii, şi nu ale altcuiva, aşa că au impus un sistem nou, care să asigure acest lucru.

Odată ce oamenii au început să locuiască în comunităţi agricole, societatea s-a schimbat profund. Proprietatea privată înseamna că fiecare trebuia să cunoască limitele proprietăţii sale. Acest lucru este reflectat şi în Biblie, de cea de-a 10-a poruncă: "Să nu pofteşti nevasta aproapelui tău; să nu pofteşti casa aproapelui tău, nici ogorul lui, nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici măgarul lui, nici un alt lucru care este al aproapelui tău". Tot de aici se poate observa că rolul pe care femeia îl juca în societate s-a schimbat: dacă în societăţile de tip vânător-culegător aceasta juca un rol central, fiind considerată egală, în societăţile bazate pe agricultură ea a devenit o altă posesiune a bărbatului, alături de ogor şi de animalele din gospodărie.

Dovezile arheologice arată că agricultura nu a reprezentat un pas înainte pentru omenire: scheletele găsite arată că abia după ce oamenii au trecut la acest tip de societate au început să sufere de foamete. Agricultura a însemnat o înrăutăţire a condiţiilor de trai în toate societăţile ce au adoptat acest sistem. Săpăturile arheologice efectuate în Grecia şi Turcia arată că oamenii ce trăiesc astăzi pe aceste teritorii sunt, în medie, mai scunzi decât strămoşii lor de dinaintea răspândirii agriculturii. Populaţia urbană a Europei nu a atins longevitatea de care se bucurau strămoşii vânători-culegători decât la mijlocul secolului al 19-lea.

Trecerea omului de la societatea de tip vânător-culegător la cea bazată pe agricultură reflectă povestea căderii din Rai: populaţiile de tip vânător-culegător petrec 20% din timp pentru obţinerea hranei, restul fiind dedicat activităţilor sociale; proporţia este inversată în cazul agricultorilor, care muncesc din greu pentru a-şi obţine hrana. De asemenea, dacă plăcerile sexuale în cazul societăţilor "primitive" erau dese, comune şi nu erau considerate a fi anormale, în societatea bazată pe agricultură, care a adoptat monogamia, acesta a devenit o sursă de ruşine.

Adoptarea agriculturii a avut însă un mare avantaj pentru omenire: chiar dacă a scăzut calitatea vieţii, fertilitatea a înregistrat o creştere spectaculoasă. Înainte de agricultură, populaţia la nivel global se dubla la fiecare 250.000 de ani. Atunci când strămoşii noştri au început să cultive pământul pentru hrană, au început un ciclu fără de sfârşit: deţinerea a unei fâşii mai mari pământ permitea obţinerea unei cantităţi mai mari de hrană. Cu mai multă hrană puteau fi crescuţi mai mulţi copii, care puteau oferi ajutor în agricultură şi care permiteau extinderea armatei. Această extindere, la rândul ei, crea o cerere mai mare de resurse, care necesita mai mult pământ, ce putea fi obţinut prin lupta cu alte grupuri.

Pentru a controla aceste resurse, din ce în ce mai preţioase, bărbatul a folosit instrumentul monogamiei pentru a gestiona comportamentul sexual al partenerei sale. Practic, monogamia codifică proprietatea bărbatului asupra capacităţii reproductive feminine. Infidelitatea feminină este pedepsită cu moartea în toate cele 3 religii abrahamice.

De-a lungul istoriei, societăţile patriarhale au recurs la diferite metode pentru a ţine "sub lacăt" femeile, de la corsete şi centuri de castitate până la mutilarea genitală şi chador-ul ce acoperă întreg corpul, cu excepţia ochilor. Dacă în evul mediu femeile erau arse pe rug pentru vrăjtorie, în istoria recentă reprimarea acestora s-a produs cu invocarea ştiinţei, fiind inventate boli precum nimfomania, respinse între timp de comunitatea ştiinţifică.

În ciuda metodelor dure prin care s-a încercat condamnarea adulterului, acesta este întâlnit în continuare în toate societăţile. Dacă monogamia ar fi o trăsătură naturală a oamenilor, de ce şi-ar risca atâţia oameni reputaţia, familia şi cariera pentru a obţine ceva contrar naturii umane? Dacă monogamia ar fi starea naturală a unei relaţii, n-ar fi fost nevoie în decursul evoluţiei societăţii umane de reglementări legale, norme morale sau de ameninţări cu moartea pentru ca omul să fie convins să acţioneze în conformitate cu propria sa natură, adică să-şi cultive relaţia monogamă.

În cazul bărbaţilor, monogamia nu a fost aplicată cu aceeaşi stricteţe. Prostituţia este un fenomen străvechi, observat în toate culturile în care normele morale impuneau monogamia. Celebrul filozof Arthur Schopenhauer nota în secolul al 19-lea că "sunt 80.000 de prostituate doar în Londra; şi ce sunt acestea dacă nu sacrificii pe altarul monogamiei?". Carl Jung îi menţiona lui Freud într-o scrisoare datată 30 ianuarie 1910 părerea sa despre căsătorie: "O premisă obligatorie pentru o căsătorie de succes, găsesc eu, este permisiunea de a fi infidel".

Cultura occidentală nu este singura ce tolerează infidelitatea masculină. În Arabia Saudită şi în Egipt există o formă a căsătoriei intitulată Nikah Misyar (căsătoria călătorului), care permite bărbaţilor să aibă relaţii sexuale în timpul călătoriilor lungi fără a încălca credinţa musulmană; 80% dintre aceste "căsătorii" sunt urmate de divorţ. Musulmanii şiiţi au Nikah Mut'ah ("căsătoria de plăcere"), aceste "căsătorii" fiind cu durată fixă; bărbaţii pot avea oricâte astfel de "căsătorii temporare"

În Moscova este acceptată infidelitatea masculină din cauza unui dezechilibru demografic: astăzi trăiesc în capitala Rusiei cu 10% mai multe femei decât bărbaţi, care au murit pe capete de-a lungul celor două războaie mondiale şi ca urmare a gulagurilor staliniste. Femeile care nu tolerează infidelitatea partenerului îşi găsesc cu foarte mare greutate unul, relatează jurnalista Iulia Joffe într-un articol publicat pe portalul Slate.

De ce înşală bărbaţii? Studiile arată că, pe măsură ce bărbaţii îmbătrânesc, nivelul testosteronului din corp scade. Aceleaşi cercetări arată că monogamia accelerează acest proces: bărbaţii căsătoriţi au un nivel al testosteronului mai mic decât al bărbaţilor de aceeaşi vârstă ce nu au parteneră. Cea mai mare scădere se observă în cazul noilor tătici. În schimb, în cazul bărbaţilor căsătoriţi ce au fost infideli, nivelul testosteronului era mai mare decât în rândul celor fideli.

Celebrii doctori Masters şi Johnson, pionieri ai cercetării în sexualitatea umană, au observat că bărbaţii sunt mai puţini interesaţi de parteneră din punct de vedere sexual odată cu trecerea timpului. Însă tot aceştia au notat că interesul faţă de parteneră revine dacă bărbatul are o amantă mai tânără. Alfred Kinsey, alt mare cercetător al sexualităţii umane, susţinea că "indubitabil, masculul uman ar fi promiscuu de-a lungul întregii sale vieţi dacă nu ar exista restricţii sociale".

Asta nu înseamnă, însă, că toţi bărbaţii sunt predispuşi la infidelitate. Cercetările recente arată că bărbaţii se situează pe un spectru larg, de la poligamie totală la monogamie totală. O genă care codifică un receptor al vasopresinei (hormon cu acţiune vasoconstrictoare şi antidiuretică secretat de hipofiza posterioară) ar putea fi cheia acestei variaţii. Când cercetătorii au inserat această genă în creierul unui şoarece de câmp, acest animal promiscuu a devenit monogam. Masculii care aveau o versiune mai lungă a acestei gene receptor petreceau mai mult timp cu puii lor şi prezentau o preferinţă mai mare pentru partenerele lor, chiar şi atunci când li s-a oferit şansa unei cuplări cu o femelă tânără şi fertilă. Astfel, monogamia masculină pare a fi, cel puţin parţial, prestabilită de genele pe care fiecare individ le-a moştenit.

Care este viitorul relaţiilor umane?

Structura corpului uman, infidelitatea întâlnită în toate culturile, promiscuitatea primatelor înrudite cu noi şi absenţa monogamiei în oricare dintre primatele sociale sugerează că oamenii nu sunt monogami prin natură.
Totuşi, dacă familia nucleară este structura naturală spre care tind cei mai mulţi oameni, de ce societăţile şi religiile contemporane consideră necesar ca aceasta să fie susţinută cu ajutorul unei legislaţii favorabile şi al taxelor reduse?

Iar dacă, într-adevăr, familia nucleară este structura naturală în societatea umană, de ce din ce în ce mai puţini aleg acest mod de organizare? În SUA, familiile nucleare constituiau 45% din populaţie în 1970, însă reprezintă doar 23.5% din populaţia americană de astăzi. De asemenea, în anii 1930 84% dintre gospodăriile americane erau formate din cupluri căsătorite (cu sau fără copii). Astăzi, cuplurile căsătorite reprezintă mai puţin de 50% din gospodăriile americane, iar cuplurile ce locuiesc împreună fără a se fi căsătorit au înregistrat o creştere spectaculoasă: de la 500.000 în 1970, la 5.000.000 în 2008!

Coabitarea capătă teren în tot mai multe ţări europene (fiind mai pronunţată în cele nordice). În Danemarca, Suedia şi Norvegia, 50% din copiii născuţi în ultimii ani nu sunt produsul unei căsătorii între părinţi. În 2009, 53.4% dintre copiii născuţi în Bulgaria proveneau din părinţi necăsătoriţi. Chiar şi în ţările mai conservatoare din Europa, copiii din relaţii neconcretizate în căsătorie reprezintă circa 40% din total.

Din ce în ce mai multe guverne europene recunosc că familia nucleară nu este singura structură socială viabilă, şi oferă ajutoare financiare mamelor singure şi susţinere pentru reintegrarea în forţa de muncă. De asemenea, anumite state din nordul Europei au introdus obligativitatea concediului postnatal pentru bărbaţi, pentru a reduce inegalitatea salarială între sexe. Statisticile recente arată că femeile reprezintă mai mult de 50% din persoanele ce urmează o educaţie superioară, pentru prima dată în istoria societăţilor occidentale.

Toate aceste amănunte, corelate cu o mai bună înţelegerea a naturii sexuale umane şi cu existenţa testelor ADN ce pot confirma paternitatea cu uşurinţă indică o reorientare a societăţii spre sporirea autonomiei şi autorităţii recunoscute femeilor.

În acest context, este de aşteptat o abordare francă a relaţiilor interumane, în care noile amănunte ce explică natura umană să joace un rol central. Doar o abordare sinceră, bazată pe înţelegerea naturii umane, poate avea un rezultat pozitiv.

Studiile efectuate asupra societăţilor în care femeile se bucură de tot mai multe drepturi, indiferent de cultura de care aparţin, arată că acestea tind să fie tolerante şi relaxate. Rămâne de văzut dacă viitorul imediat va confirma acest fapt.

sursa: descopera.ro

preluare de pe: http://intreadevarsiiluzie.blogspot.com/2011/06/despre-monogamie.html

În premieră: spermatozoizi “fabricaţi” în laborator!

accesari

Oamenii de ştiinţă au folosit spermatozoizi creaţi artificial pentru a restabili fertilitatea, o realizare care, în viitor, ar putea permite multor bărbaţi să-şi îndeplinească visul de a fi tată.

 

Cercetătorii de la Universitatea Kyoto au reuşit să creeze spermatozoizi pe care i-au implantat în testiculele unor şoareci infertili care, după tratament, au putut avea moştenitori.

 

Uimitor a fost faptul că şoarecii născuţi prin acest experiment au putut avea, la rândul lor, urmaşi.

 

Cercetarea va deschide calea pentru crearea unor noi tratamente împotriva inferilităţii, o problemă care, la nivel modial, afectează 1 din 6 cupluri.

 

De asemenea, specialiştii cred că tratamentul poate funcţiona şi în cazul persoanelor care au rămas sterile în urma tratamentului pentru cancer.

 

In experimentele anterioare, şoarecii rezultaţi muriseră la scurt timp după naştere.

 

Acum, cercetătorii japonezi au descoperit o metodă care pare să dea roade.

 

Prelevând celule stem de la embrionii de şoarece şi folosind un “cocktail” de substanţe chimice şi vitamine, cercetătorii au creat spermatozoizi aflaţi în primele stadii de dezvoltare.

 

Transferaţi în testiculele şoarecilor, aceste celule au devenit spermatozoizi pe deplin funcţionali.

 

Specialiştii de la Universitatea Kyoto speră acum ca succesul lor să se repete, într-un experiment asemănător în care vor folosi celule din piele ca materie primă atât pentru spermatozoizi, cât şi pentru ovule.

Desigur, cercetarea ridică multe probleme legate de etică.

Criticii spun că nu este normal să dai naştere unor copii prin metode aproape în totalitate artificiale.

“Cine mai are nevoie de bărbaţi?

Cine mai are nevoie de femei?

Tot ce ne mai trebuie este să creăm un uter artificial şi vom schimba în totalitate reproducerea umană,” a spus Josephine Quintavalle de la Comment on Reproductive Ethics, o organizaţie creştină din Marea Britanie.

Sursa: Mail Online

preluare de pe sursa: BLOG ENCICLOPEDIC 2 – DESCOPERA

Calea inimii - Osho

Calea inimii este minunata, insa periculoasa. Calea mintii e obisnuita, insa sigura. 

Barbatul a ales drumul cel mai sigur si cel mai scurt in viata. Femeia a ales cea mai frumoasa, dar cea mai accidentata, periculoasa cale, a emotiilor, sentimentelor, starilor sufletesti.

Si deoarece pana acum lumea a fost condusa de barbati, femeile au suferit enorm. Femeia nu a fost in stare sa se adapteze la societatea pe care au creat-o barbatii, deoarece societatea este creata conform ratiunii si  logicii.

Femeia vrea o lume a inimii, iar in societatea creata de barbat nu este loc pentru inima. Barbatii trebuie sa invete sa fie mai inimosi, pentru ca ratiunea a dus intreaga omenire spre o sinucidere globala. Ratiunea a distrus armonia naturii, ecologia. Ratiunea ne-a dat masinarii minunate, dar a distrus minunata umanitate. Este nevoie de putin mai multa inima in toate.

In ceea ce ma priveste, calea catre fiinta voastra cea mai ascunsa este mai scurta din inima decat din minte. Mintea este o scurtatura daca mergeti in afara, iar inima este o cale foarte lunga. Daca mergeti inauntru, totul se schimba in opusul sau: inima este
scurtatura catre fiinta, iar mintea este cel mai scurt drum la care va puteti gandi.

De aceea sunt cu totul pentru dragoste, pentru ca de la dragoste este foarte usor sa va duc la meditatie, sa va duc la vesnicia vietii voastre, sa va duc la divinitatea voastra; este foarte greu s-o fac pornind de la cap. Mai intai trebuie sa ajungem la inima, si numai dupa aceea ne putem indrepta spre fiinta.

Accentul pe care-l pun pe dragoste are un motiv in esenta spiritual. De la inima femeia se poate deplasa imediat…iar barbatul se poate deplasa spre inima fara dificultate.El a fost doar prost educat…este numai o conditionare. I s-a spus sa fie dur, puternic, viril, si toate acestea sunt prostii.

Nici un barbat nu plange si nu-si lasa tristetea sau bucuria sa se manifeste prin lacrimi pentru ca i s-a spus de pe cand era copil ca lacrimile sunt pentru femei, ca e ceva caracteristic fetelor. Barbatii nu plang si nu se vaieta niciodata.

Dar care este scopul acestor lacrimi? Este nevoie de ele!  Ele sunt un limbaj foarte incarcat de semnificatie.Exista momente in care nu puteti spune nimic, insa lacrimile voastre pot arata acest lucru. Se poate sa fiti atat de coplesiti de bucurie, incat sa va apara lacrimi in ochi.Lacrimile sunt intotdeauna simbolul unei experiente debordante. Se poate sa fiti atat de tristi incat cuvintele sa nu poata exprima acest lucru; lacrimile va sunt de ajutor.

Acesta este unul din motivele pentru care femeile innebunesc mai rar decat barbatii, deoarece ele sunt gata sa se vaiete, sa planga si sa arunce cu lucruri oricand: temporar, ele o pot lua razna zilnic. Un barbat acumuleaza incontinuu si apoi, intr-o zi, explodeaza “en gros”. Femeile o iau razna “en detail” si aceasta este o modalitate mai inteleapta, sa
termini stocul. De ce sa acumulezi?

Barbatii se sinucid in numar mai mare decat femeile. E putin ciudat; femeile vorbesc despre sinucidere mai mult decat barbatii,dar arareori o fac.

Barbatii nu vorbesc aproape niciodata despre sinucidere, insa in realitate se sinucid in numar mai mare, aproape de doua ori mai des.

Barbatul continua sa refuleze, continua sa arate o anumita fata, care este falsa. Si exista o limita pentru toate; vine un moment cand nu se mai poate abtine si totul se naruieste.

Barbatii trebuie sa fie invatati sa fie mai inimosi, pentru ca din inima se deschide calea catre fiinta. Nu puteti ocoli inima. Femeia se afla intr-o pozitie mai buna: ea se poate indrepta direct catre fiinta de la inima. Insa, in loc sa recunoasca aceasta imensa calitate a femeilor, barbatii le-au condamnat pe femei. Poate ca exista un motiv; poate ca au fost constienti cu privire la o oarecare superioritate a femeilor, superioritatea dragostei.

Nicio logica nu poate fi mai presus de dragoste si nicio minte nu poate fi mai presus de inima. Dar mintea poate fi foarte ucigatoare, mintea poate fi foarte violenta, si asta a facut mintea secole la rand.

Barbatii le-au batut pe femei, le-au oprimat, le-au blamat. Si, in consecinta, barbatii nu au putut sa-si sporeasca propria constientizare. Ar fi putut sa invete si ei arta de a merge in sus; ar fi putut sa mearga si ei pe acelasi drum. De aceea spun mereu ca emanciparea
femeilor este si emanciparea barbatilor. Este chiar mai mult emanciparea barbatilor decat emanciparea femeilor.

Da, femeile detin mai multa dragoste…insa ele ar trebui sa fie facute sa devina constiente, de asemenea, cu privire la cealalta fata a monedei.

Partea masculina a mintii detine logica, iar partea femeii este ilogica; nu este periculos, este numai o greseala, poate fi corectata. De aceea calea inimii este minunata, dar periculoasa. Cealalta latura a dragostei este ura; cealalta latura a dragostei este gelozia.

Asa incat, daca o femeie este cuprinsa de ura si gelozie, toata frumusetea dragostei moare si ea nu mai ramane decat cu venin. Se va invenina pe sine si va invenina pe toata lumea dimprejur.

Pentru a fi iubitori, trebuie sa fiti mai vigilenti, pentru ca puteti cadea in groapa urii, care este foarte aproape. Orice culme a dragostei este foarte aproape de valea intunecata a urii; ea impresoara culmea de jur-imprejur si puteti aluneca in ea foarte usor. Poate ca acesta este motivul pentru care multe femei se hotarasc sa nu iubeasca. Poate ca acesta este motivul pentru care barbatii au hotarat sa traiasca la nivelul capului si sa uite complet de inima… pentru ca inima este atat de sensibila. Se simte lezata foarte usor; dispozitia i se schimba ca vremea.

Cel care vrea sa invete cu adevarat arta de a iubi trebuie sa tina minte toate aceste lucruri si trebuie sa evite ca dragostea sa cada in toate aceste gropi ale urii, ale geloziei.

Altminteri, indreptarea catre fiinta va deveni imposibila, chiar mai imposibila decat este pornind de la cap.”

OSHO, “Emotiile si sanatatea”, PRO Editura si Tipografie

preluare de pe:   http://groups.yahoo.com/group/anatecor/